Prima implică acapararea de mai mult teritoriu pentru Rusia, în încercarea de a reconstrui un imperiu în vechea sfera sovietică, și acceptarea unei confruntări prelungite cu Occidentul. Cea de-a doua este mult mai pragmatică și presupune încercarea de a pune de-o parte câștigurile din Crimeea și de a reconstrui relațiile cu SUA și UE, scrie Gideon Rachman în paginile Financial Times.
Kremlinul are motive să facă o pauză, deoarece rundele viitoare de sancțiuni economice care vizează Rusia sunt potențial foarte dăunătoare. Guvernele occidentale au puterea efectivă de a exclude Rusia din sistemul financiar mondial, iar punctul central al acestei puteri îl constituie Societatea pentru Telecomunicații Financiare Interbancare Mondiale, cunoscută și sub numele de SWIFT.
Chiar și sancțiunile adoptate până în prezent au constituit o surpriză neplăcută pentru Kremlin. Moscova a încercat să dea impresia că este indiferentă la interdicțiile de călătorie și la confiscările de active, în timp ce rușii aflați pe lista cu interdicții au pretins că sunt încântați.
Realitatea este că unele persoane din cercul lui Putin sunt cu adevărat consternate de restricțiile impuse capacității lor de a călători și de a transfera bani. Mai important, există o anxietate reală la Kremlin cu privire la ceea ce ar putea aduce o a treia rundă de sancțiuni, în special cu privire la tipurile de măsuri care elimină Iranul din sistemul financiar global.
În particular, oficialii se revoltă împotriva posibilității de a fi excluși din sistemul SWIFT de plăți bancare internaționale, o măsură luată împotriva Iranului în 2012, care ar complica extrem eforturile de a face afaceri la nivel internațional din Rusia.
SWIFT este o instituție privată, deținută de băncile sale membre, cu sediul la Bruxelles. Cu toate acestea, așa cum a ilustrat-o cazul Iranului, ea este susceptibilă la presiuni din partea UE și SUA. Sancțiunile financiare europene și americane împotriva Iranului au obligat SWIFT să ia măsuri ultima dată. Măsuri similare împotriva Rusiei sunt pe lista de posibile sancțiuni.
Cu toate acestea, oficialii occidentali sunt, de asemenea, conștienți de dezavantajele pe care le presupune recursul la SWIFT. Este avantajos pentru Occident ca o parte semnificativă a structurii financiare mondiale să fie condusă din Europa și să aibă sediul în același oraș cu UE și NATO. De asemenea, faptul că locuitorii și instituțiile din Rusia folosesc SWIFT pentru tranzacțiile lor financiare face mai ușoară — pentru guvernele occidentale — monitorizarea modul în care aceștia operează cu banii. Din acest motiv, excluderea Rusiei din SWIFT ar putea provoca haos la Moscova pe termen scurt.
Cu toate acestea, pe termen lung, o atare măsură ar grăbi ziua în care Rusia și, mai important, China, ar institui sisteme alternative pentru transferul banilor între băncile internaționale, și deși sarcina nu este una ușoară — pentru că altfel s-ar fi realizat deja — ea a fost deja analizată de către ruși și chinezi.