EXCLUSIV. ANRP a început executarea silită în cazul retrocedărilor ilegale. Sunt implicaţi executori judecătoreşti

Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) are de recuperat în jur de 10 milioane de euro de la persoane care au primit bani, ce s-au dovedit a fi necuveniţi, în contul unor proprietăţi de care au fost deposedate în perioada regimului comunist. Sunt bani pentru care există decizii ale instanţelor de Judecată (în favoarea ANRP-n.red.), iar ANRP a început deja executarea silită. ” Avem de recuperat 10 milioane de euro, ce reprezintă suma pentru care am fost executaţi ilegal (de către proprietari deposedaţi în perioada comunistă n.red) şi pentru care am obţinut de la instanţă dreptul de a trece la recuperări.  Vom cere începerea executării silite şi avem deja un prim caz. Urmărim o băbuţă, care nu are de unde să ne dea banii, nu are terenuri, nu are nimic. Vrea să ne dea bani din pensie, timp de 40 de ani”, a declarat pentru ECONOMICA.NET George Băeşu, preşedintele ANRP.

Război executorilor judecătoreşti-4 milioane de euro de recupera

Acesta explică faptul că, în cele mai multe dintre cazuri, nu persoanele vârstnice sunt de vină pentru astfel de ilegalităţi. „Trăgaciul nu este la aceşti oameni bătrâni. Este la nişte executori judecătoreşti. Câţiva din Bucureşti. Exista chiar un guru al acestor executărilor judecătoreşti. Sunt 6-7 haiduci, cum le spunem noi, şi cred că o să-i găsim pe toţi în zona de coordonare a acestei profesii. Este momentul războiului şi rog cu această ocazie celelate instituţii ale statului să ne sprijine”, a declarat Băeşu, potrivit căruia astăzi (11 februarie – n.red) ANRP va face plângere la Ministerului Justiţiei „în cazul domnului executor judecătoresc Dumitrache”. Băeşu mai spune că, din 2012 şi până acum, a făcut mai multe plângeri penale pentru retrocedări ilegale. „Am făcut plângeri împotriva executorilor judecătoreşti şi o să mai facem, pentru că, în acest moment, avem o sumă care depăşeşte 3-4 milioane de euro pierdută datorită haiduciei pe care o practică unii executori”,a mai spusn preşedintele ANRP.

Cum se încaseaza bani de la stat, ilegal

Şeful ANRP atrage atenţia că, sprijinite de executori judecătoreşti, au fost persoane care au încasat bani din retrocedări de mai multe ori, sume mai mari decât s-at fi cuvenit, sau au luat bani fără a avea acte care să dovedească că sunt într-adevăr foşti proprietari. „Avem oameni care şi-au luat banii de două ori în 2014 şi asta doar datorită executorilor judecătoreşti. Avem oameni care şi-au încasat banii în două dosare de executare cu 2 judecători executori diferiţi. Avem oameni care au pierdut în instanţă, care au renunţat la executarea silită (a ANRP n.red), iar executorul a folosit banii aceia pentru a rezolva un alt dosar de executare (al aceleiaşi persoane n.red). Nouă nu ne-a zis nici executorul şi nici partea care a luat banii şi am ajuns ca, atunci când am avut bani, să îl mai plătim o dată. Iar acum trebuie să recuperăm banii”, explică Băeşu.

Potrivit acestuia, o altă metodă folosită pentru a frauda statul constă în „strecurarea dosarelor incomplete” în instanţă. „Judecătorii au foarte mult de lucru, au tone de dosare de executare şi practica este că se admite executarea. Aşadar, băieţii aceştia (executorii judecătoreşti n.red) au strecurat în tonele de dosare şi câteva care în mod evident nu conţineau titluri executorii, s-au luat banii şi acum nu îi putem recupera”, mai explică preşedintele ANRP.

Probleme şi în instanţe

Potrivit lui Băeşu, angajaţii ANRP se confruntă şi cu situaţii în care există decizii ale instanţelor pentru acordarea unor sume, dar atunci când verifică dosarele constată că aceste decizii au fost luate fără ca instanţa să de pronunţe pe fond. „Sunt situaţii în care instanţele ne-au obligat să dăm bani fără ca acele instanţe să se fi ocupat de fondul solictării. Ne-au obligat considerând că tergiversăm. Noi acum suntem în situaţia de a apune în aplicare o hotărâre judecătorescă, deşi, cu ocazia studierii dosarelor, am constatat că omul acela nu avea dreptul, în tot sau în parte”, mai explică preşedintele ANRP.

În momentul de faţă, din datele ANRP, pe rolul instanţelor de judecată există în jur de 7.000 de procese intentate de oameni care consideră că au fost nedreptăţiţi în procesul de retrocedare. Multe dintre acestea au apărut pentru că oamenii au fost nemulţumiţi că dosarele lor nu au fost soluţionate, dar există şi procese în care oamenii solicită mai mult decât au primit sau contestă decizii de invalidare. „Oamenii cred că dacă primarul sau prefectul a propus ceva (o anumită sumă, teren, imobil n.red), noi trebuie să şi dăm. Or nu este aşa, Noi verificăm şi oferim despăgubiri în funcţie de actele justificative pe care le avem”, mai spune Băeşu potrivit căruia, pe Legea 10 (terenuri în intravilan) până în 5% dintre cerereile de retrocedare au fost invalidate, dar pe Legile Fondului Funciar (terenuri agricole) mai mult de jumătate dintre cereri au invalidate.  

Angajaţii ANRP sunt hărţuiţi cu plângeri 

Preşedintele ANRP susţine că angajaţii instituţiei, inclusiv conducerea, se simt hărţuiţi de executorii judecătoreşti. „Este vorba despre o hărţuire permanentă pe modul de interpretare a modului de executare. Ajungem să fim nevoiţi să stăm toată ziua să formulăm cereri de apărare a banului public, pentru că nişte oameni nu mai au limite, cred că au doar drepturi şi abuzează de legi. Statul le-a acordat dreptul să presteze nişte activităţi şi au ajuns să le presteze împotriva interesului statului. Lucrurile acestea trebuie să înceteze. Cer Ministerului Justiţiei şi celorlalte instituţii cu competenţe în astfel de cazuri să devină mai atente cu practicile folosite împotriva statului. Plouă cu plângeri de amendare, cu plângeri penale, doar doar vom pleca de aici şi poate vin unii care să rezolve lucrurile. Aici se munceşte după lege, poate se mai şi greşeşte şi de aceea luâm în calcul că instanţele pot îndrepta greşelile noastre, dar de aici şi până la atacurile punctuale şi concertate pe conducerea instituţiei, este cale lungă. Cât timp eşti copleşit cu cereri, care în mod evident sunt ilegale, sau netemeinice, nu mai ai capacitatea de a fi eficient”, a declarat Băeşu.