EXCLUSIV: Apă grea de sute de milioane de euro, produsă degeaba. Bugetul suportă

07 04. 2013
apagrea_69599000

O cantitate de 862 de tone de apă grea, achiziţionată de Nuclearelectrica de la RAAN Drobeta-Turnu Severin, a fost trecută la rezerva de stat printr-o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului. Toate cele aproape 900 de tone au fost achiziţionate în perioada 2005-2011 pentru 1,4 miliarde de lei (circa 330 de milioane de euro) cu fonduri de la buget (84%) şi cu fonduri proprii Nuclearelectrica (16%).

În fundamentarea textului de ordonanţă se precizează că s-a luat această măsură pentru că, în perspectiva listării la bursă a Nuclearelectrica, Comisia Europeană şi FMI ar putea decide că alocarea bugetară pentru achiziţia de apă grea ar fi ajutor de stat, iar compania ar putea fi obligată să-l returneze, ceea ce „ar pune în pericol capacitatea societăţii de a-şi desfăşura activitatea curentă (…) şi creditele pe care le-a obţinut pentru finanţarea unităţii 2 de la Cernavodă”.

Povestea din spatele acestor 900 de tone de apă grea este cel puţin interesantă. După cum spune un fost director al Nuclearelectrica, sub protecţia anonimatului, totul a fost un demers pur politic menit să ţină în viaţă o structură ca RAAN care, altfel, ar fi dat faliment. Totul pe mulţi bani, sute de milioane de euro care, acum, sunt practic irosite, pentru că apa grea se stochează, fără să fie folosită (sau măcar nevoie reală de ea) la Cernavodă.

Motivul producerii masive de apă grea, începând cu 2005, îl reprezintă intenţia statului de a începe construcţia reactoarelor 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă. Pentru a atrage capitaluri străine în proiect, statul trebuia să dea dovadă de seriozitate, şi a decis să vină cu apa grea ca aport la proiect. Deşi compania de proiect s-a înfiinţat abia în 2007, comanda pentru apă grea s-a făcut încă din 2005. În fiecare an, din 2005 până în 2011, RAAN a produs circa 150 de tone de apă grea în contul comenzii pentru cantitatea iniţială de încărcare la reactoarele 3 şi 4, care nu există nici în prezent, iar construcţia lor este incertă pentru că statul încă n-a găsit parteneri interesaţi de proiect. Totul s-a plătit de la buget şi cu bani Nuclearelectrica, însă apa a rămas stocată la sediul RAAN din Drobeta-Turnu Severin pentru că funcţionarea celor 2 reactoare de la Cernavodă nu necesită decât o modestă cantitate anuală.

„Decizie politică 100% pentru care s-au cheltuit atâta amar de bani, absolut aiurea. Pur şi simplu s-a decis să se salveze RAAN de la faliment prin producţia continuă de apă grea pe care n-o foloseşte nimeni. Producţie pe stoc, fără niciun fundament economic. La centrala de la Cernavodă este nevoie de doar 10 tone pe an. Ce nevoie era să se ajungă la o cantitate care să acopere necesarul pe 100 de ani, în condiţiile în care nu s-a făcut mai nimic în direcţia construcţiei reactoarelor 3 şi 4? Fără îndoială, cei de la RAAN au făcut bani pentru că aşa s-a dat ordin”, a spus, pentru ECONOMICA.NET, un fost director al Nuclearelectrica. Potrivit acestuia, existenţa RAAN (filiala Romag –  Prod) nu se mai justifică, în condiţiile în care societatea nu este viabilă economic şi este nevoie de mediul politic pentru a primi comenzi. „O adevărată gaură neagră pentru economia României, asta este RAAN-ul”, a mai precizat fostul director al Nuclearelectrica.

Pe de altă parte, Rodin Traicu, fost director al RAAN spune că tot ce a făcut Regia a fost să asculte indicaţiile de la Bucureşti şi că apa grea de pe stoc era menită reactoarelor 3 şi 4. „Ca un semn de bunavoinţă faţă de investitori, s-a decis ca România să vină cu apa grea ca aport la capitalul social al companiei de proiect EnergoNuclear. Ar fi fost nevoie de 1.100 de tone, capacitate iniţială de umplere a  celor două reactoare, iar o astfel de comandă se face în timp. RAAN  a avut de lucru şi încă are. Produce în jurul a 150 de tone pe an. La Drobeta-Turnu Severin se află rezerve de 1.200 de tone de apă grea. Suficiente pentru decenii de activitate a centralei de la Cernavodă”, a precizat Traicu.

Săptămâna aceasta, ministrul Energiei Constantin Niţă a destituit toţi directorii de la RAAN în urma mai multor nereguli descoperite de Corpul de Control al Guvernului. Printre nereguli, şi problema apei grele achiziţionată forţat de Nuclearelectrica.

„Se făceau o grămadă de nenorociri acolo. De buni ce erau, de aia i-am dat afară. Apa grea e la locul ei. Ce să facem, o stocăm!”, a precizat Niţă în cadrul unei conferinţe.

Apa grea conține în proporție mult mai mare decât cea normală izotopul deuteriu al hidrogenului. Are o densitate cu 11% mai mare decât cea a apei şi nu este radioactivă. Apa grea funcţionează ca moderator şi agent de răcire pentru reactoarele Candu de la Cernavodă.

R.A.A.N. s-a înfiinţat în 1998 ca regie naţională de interes strategic, cu specific deosebit, având ca obiect principal de activitate producerea apei grele şi a produselor conexe, producerea de energie electrică şi termică pentru folosinţa industrială şi casnică, precum şi activităţi de inginerie tehnologică pentru obiective nucleare şi cercetări în domeniul nuclear având în componenţă sucursale de producere a apei grele, de producere a energiei electrice şi termice, de inginerie tehnologică pentru obiective nucleare şi de cercetări nucleare.