Comisia Europeană nu este de acord cu legea de etichetare a laptelui, propusă de România. Fermierii români sunt afectaţi

Comisia Europeană şi-a exprimat deja în  mod oficial, în faţa autorităţilor din România, un prim punct de vedere cu privire la legea 88/2016 privind etichetarea produselor lactate. După ce, în data 7 martie, România a justificat şi a clarificat în cadrul Comitetului Permanent pentru Alimente și Furaje (SCOPAFF) adoptarea măsurilor prevăzute în legea etichetării produselor lactate, Reprezentanța Permanentă a României la Bruxelles a transmis către cinci instituţii ale statului român o scrisoare în care se menţionează punctul de vedere al Comisiei şi al statelor membre pe această temă. A cerut, totodată, României să transmită justificări suplimentare a măsurilor pentru a dovedi legătura între calitate și origine dar care să susțină și celelalte prevederi din text.

Potrivit acestei scrisori, obţinute de ECONOMICA.NET, atât Comisia cât şi mai multe state membre au avut o reacţie negativă la prevederile acestei legi publicată în Monitorul Oficial în vara anului trecut şi care aşteaptă girul Comisiei pentru a putea intra în vigoare.

„Intervențiile statelor membre au subliniat faptul că textul notificat prezintă dificultăți atât din punct de vedere procedural, cât și al conținutului. Reacțiile negative ale statelor membre au vizat: nerespectarea procedurii de notificare în faza de proiect, lipsa clauzei de recunoaștere mutuală, justificarea insuficientă a necesității adoptării măsurilor prevăzute de lege, incompatibilitatea cu prevederile Regulamentului 1169/2011 referitor la informațiile destinate consumatorilor cu privire la alimente (FIC), impactul negativ al adoptării unor măsuri naționale asupra liberei circulații a produselor pe piața internă”, se menţionewază în scrisoarea Reprezentanţei Permanente a României la Bruxelles.

Citeşte şi Legea etichetării laptelui a ajuns pe masa Comisiei Europene

Şapte state UE se opun legii româneşti

Potrivit sursei citate, şapte state europene, respectiv Danemarca, Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania şi Polonia au solicitat Comisie să respingă proiectul notificat de România. Acestea au motivat că legea românească nu este în acord cu regulamentul 1169/2011 al Parlamentului European  privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare (aşa numitul regulament FIC) și nici  regulile de piață internă.

„Atât Comisia, cât și statele membre au exprimat rezerve majore față de măsurile prezentate, din punct de vedere al conținutului și a modului în care a fost adoptata legea, respectiv fără a urma procedurile prevăzute în FIC”, se mai arată în scrisoare.

Menţionăm că Regulamentul FIC prevede măsuri armonizate de etichetare a alimentelor și dă  posibilitatea statelor membre de a adopta măsuri suplimentare  în anumite condiții. Acesta este practic portiţa oferită de Comisia Europeană României pentru a putea introduce reguli mai stricte în ceea ce priveşte etichetarea produselor, şansă de care au beneficiat deja state precum Franţa. Aşa cum a scris ECONOMICA.NET AICI. Condiţia este însă ca orice măsuri care vin să completeze FIC să fie bine argumentate, trebuie să  respecte condiții specifice și trebuie notificate Comisiei și statelor membre încă din faza de proiect. Ceea ce România nu a făcut, după cum ECONOMICA.NET a scris în mai multe rânduri AICI şi AICI.  

Care sunt elementele cu probleme din legea etichetării laptelui

Potrivit documentului citat, cele mai importante probleme ale legii sunt

– faptul că România nu a respectat procedura de notificare a măsurilor naționale în faza de proiect, aşa cum prevede articolul 45 din Regulamentul 1169/2011.

–  domeniul de aplicare al legii nu este bine definit. Astfel, nu este clar dacă măsurile se aplică numai laptelui proaspăt destinat consumului sau și laptelui proaspăt utilizat ca ingredient.

– România a justificat incomplet măsurile luate prin această lege, referindu-se doar la etichetarea originii și nu la celelalte aspecte reglementate în text (etichetare nutrițională, avertismente, promovare);

–   măsurile adoptate nu respectă condițiile prevăzute în regulamentul 1169/2011 respectiv prezentarea unor argumente care să dovedească legătura între calitate și origine 

–   legea nu este limitată în timp și nu prevede un raport, așa cum au fost proiectele notificate anterior şi adoptate  de alte state membre.

Spre exemplu, în cazul Franței, Greciei, Portugaliei, Italiei și Lituaniei măsurile naționale propuse referitoare la etichetarea suplimentară a laptelui și produselor lactate au fost transmise sub forma unor proiecte limitate în timp, restrânse la indicarea originii. Detalii AICI

–   legea nu prevede o clauză de recunoaștere mutuală pentru a evita impactul negativ asupra liberei circulații a produselor pe piața internă;

–  probleme sunt şi cu prevederile din legea românească ce se referă la definiții, declarația nutrițională, modul de prezentare a informațiilor pe etichetă în sensul că există neconcordanțe majore între prevederile din regulamentul 1169/2016  și cele din legea 88/2016 

–   totodată, Comisia şi statele membre şi-au exprimat rezerve asupra includerii în text a unor măsuri de promovare și finanțare a unor campanii de către autorități referitoare la consumul de produse românești, pentru cazuri similare fiind declanșate proceduri de infringement.

Ce prevede legea etichetării laptelui

Aşteptată de fermieri, care speră astfel să se reducă importurile de lapte materie primă folosit în unităţile de procesare din România, dar contestată de procesatori, legea privind etichetarea suplimentară a laptelui proaspăt instituie obligativitatea de a menţiona pe etichetă:

– ţara de origine şi locul de provenienţă a laptelui crud materie primă pentru consum;

– avertizarea cuprinzând sintagma „Conţine lapte praf în proporţie de . . . . . . . . . .%”.

De asemenea, legea prevede că:

– dreptul de a înscrie pe eticheta produsului finit menţiunea „Produs natural” va reveni obligatoriu doar celor care folosesc în proporţie de 100% ca materie primă laptele crud provenit de la vaci, bivoliţe, oi şi capre, fără a avea în compoziţie înlocuitori de lapte sau lapte praf;

– dreptul de a înscrie pe eticheta produsului finit menţiunea „Produs românesc” va reveni obligatoriu doar celor care folosesc în proporţie de 100% lapte crud ca materie primă provenit din fermele din România.