EXCLUSIV. Ce conține componenta de energie din PNRR, trimisă Comisiei Europene. Ce reforme sunt asumate, ce proiecte sunt finanțate și cine ia banii

Reformele

Reforma 1: Reformarea pieței energiei electrice, înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ  pentru investițiile private în producția de energie electrică din surse regenerabile

Reforma 2: Dezvoltarea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil pentru viitoarele tehnologii, în special hidrogen și soluții de stocare

Reforma 3: Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat din sector

Reforma 4: Reducerea intensității energetice a economiei prin dezvoltarea unui mecanism sustenabil pentru creșterea eficienței energetice în industrie

Reforma 5: Creșterea competitivității și decarbonizarea sectorului de încălzire – răcire

Reforma 6: Decarbonizarea sectorului transporturilor prin investiții în infrastructura de transport electric și promovarea de stimulente pentru transportul ecologic

Investițiile

Digitalizarea și tranziția spre surse regenerabile de energie pentru acoperirea consumului propriu al operatorilor de rețea și al altor operatori critici și investiții în noi capacități pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile

Primul obiectiv este de stimulare a producției competitive de energie regenerabilă la cel mai mic cost printr-o schema competitivă deschisă pentru a instala noi capacități. Estimările conduc către o putere instalată de 235 MW, generând aproximativ 420 GWh/an, reprezentând aproximativ 0,8% din consumul anual (~ 55 TWh). O mare parte din aceasta schema va fi alocată IMM-urilor.

“Cu toate acestea, pe baza reformelor pieței energiei electrice (PPA, CfD), etc., vizăm un total de 1.500 MW instalați în energie regenerabilă numai până în 2026 prin CfD și un total de 3.000 MW până în același an pe baza tuturor celorlalte fonduri (inclusiv schema de licitație susținută de Planul național de recuperare și reziliență, Fondul de modernizare etc.) și condiții legislative îmbunătățite”, arată Guvernul.

Selecția va fi realizată conform următoarelor criterii: gradul de maturitate al proiectului, locația, valoarea ajutorului de stat solicitat per MW instalat, dovada cofinanțării.

Al doilea obiectiv se referă la proiecte strategice pentru companiile mari care combină producția de energie electrică din surse regenerabile cu stocarea. Al treilea la digitalizare și la creșterea capacității de predare/preluare a fluxurilor mari de energie din surse regenerabile în/din rețea. Al patrulea se referă la soluții ale operatorilor de rețea pentru a-și acopri consumurile proprii cu energie din surse regenerabile.

Ajutorul de stat pentru instalarea de capacități regenerabile va fi de maximum 15 milioane de euro pentru fiecare proiect, iar bugetul total este de 200 de milioane de euro

Infrastructura de distribuție a gazelor naturale în combinație cu hidrogen

Obiectivul: “Dezvoltarea unei infrastructuri regionale de gaze naturale (stații de transport, distribuție, comprimare) într-o regiune slab conectată la rețeaua de gaze, capabilă să primească hidrogen și alte gaze decarbonizate (de exemplu, bio-metan etc.) până la 10% din capacitate. Valoarea totală a investiției este estimată la 400 milioane EUR. Din estimările noastre preliminare, luând în considerare faptul că Oltenia este cea mai slabă regiune din punct de vedere al conectării la infrastructura de distribuție a gazelor naturale, cu județe precum Mehedinți și Dolj unde conexiunea este aproape inexistentă, propunem ca Oltenia să fie regiunea pilot pentru implementarea acestei rețele inteligente cu emisii reduse de carbon din viitor”.

Estimările sunt că vor apărea în jur de 4.000 km de conducte inteligente cu 160.000 de conexiuni, cu un sistem inteligent de măsurare. Având în vedere consumul mediu anual pe unitate de 20 MWh (1.800 N m.c.), noua rețea va genera un consum anual total estimat la aproximativ 3 200 GWh.

Pentru a acoperi cererea de injectare de până la 10% hidrogen în rețeaua inteligentă de gaze, e nevoie de aproximativ 9.500 de tone H2 verde, folosind electrolizoare care vor fi alimentate de aproximativ 580 GWh electricitate produsă din surse regenerabile (fotovoltaice, de exemplu). Această cantitate de energie regenerabilă (580 GWh) poate fi produsă pe parcursul unui an calendaristic de parcuri fotovoltaice cu o capacitate instalată de circa 450 MW sau microhidrocentrale cu o capacitate instalată de cca 150 MW.

Introducerea hidrogenului în rețeaua nouă  va fi efectuată de Transgaz, evitând astfel absorbția hidrogenului în rețeaua națională de transport și în condiții de maximă siguranță al amestecului gaz-hidrogen.

Prin această investiție, România va participa activ la implementarea Strategiei  Uniunii Europene pentru hidrogen și se va instala pe teritoriul său 30 GW în electrolizoare pentru producerea a 1.500 tone de H2, mai arată Guvernul.

Proiecte integrate de cercetare demonstrativă și dezvoltare a hidrogenului și facilitarea IPCEI (proiecte europene de interes comun-n.red.), precum și proiecte care integrează vertical mai multe industrii ce realizează o decarbonizare profundă folosind hidrogenul

Susținerea reformei R2 de mai sus necesită demonstrarea fezabilității tehnice și economice a  hidrogenului în proiecte integrate (gaz natural – hidrogen – regenerabile) și a hidrogenului verde. Până la apariția un număr de proiecte-pilot demonstrative sprijinite public care să  demonstreze fezabilitatea tehnică și economică a acestei noi tehnologii, este dificil să credem că investitorii vor putea strânge capital în această direcție. Totuși, împreună cu reforma legislativă și adoptarea unei strategii naționale privind hidrogenul, aceste proiecte pilot pot stimula atragerea de investiții viitoare

Pentru a putea înlocui rapid capacitățile pe bază de cărbune, gazul joacă un rol cheie, în amestec cu hidrogenul, pentru a sprijini obioective de decarbonizare, în conformitate cu recomandările specifice fiecărei țări. Noile proiecte gas-to-power și power-to-X ar pune România în fruntea inovării energetice europene și ar putea aduce mai multă stabilitate și securitate pe piața energetică europeană. Pe măsură ce producția locală de hidrogen verde devine o alternativă, se va profita de introducerea timpurie a hidrogenului albastru în amestec și la dezvoltarea infrastructurii conexe. Producția locală de hidrogen hidrogenul este soluția cel mai puțin costisitoare pentru reducerea emisiilor generate de arderea gazelor naturale și practic singura soluție pentru a produce cantități mari de hidrogen pe termen scurt, fără  impact negativ asupra echilibrului SEN. Utilizarea gazelor naturale în combinație cu regenerabile și cu hidrogen, captarea CO2 și utilizarea acestuia în sere agricole vor face posibil ca noile centrale pe gaz să atingă ținta de emisii de maximum 250 g CO2 / KWh atunci când încep producția de energie. Emisiile pot chiar să scadă sub 100 CO2 / KWh, în funcție de suprafața agricolă a acestor sere care vor folosi CO2.

Mai mult, alte industrii precum agricultura, sănătatea și mobilitatea urbană ar fi inclusă și în proiectele integrate și ar aduce beneficii comunității locale prin pre-decontaminarea siturilor unde va fi amplasată investiția. Investițiile vor fi dublate de centre locale de inovare – cercetare cu facilități de formare în industriile viitorului. O parte a a energiei electrice și a căldurii produse în aceste proiecte integrate va fi utilizată pentru sere agricole hidroponice care acoperă 100-150 ha în vecinătatea unității de producție. Oxigenul produs în procesul de producție poate fi utilizat imediat în industria echipamentelor medicale.

Sunt propuse patru proiecte de investiții:

Parteneriatul Romgaz – GSP Power „Energie integrată complexă (orașul verde)”: centrală pe gaze cu o capacitatea de capacitate de 159 MW, parc fotovoltaic de 100 MW, instalație de producție a hidrogenului verde, instalația de captare a CO2, la Halânga, în județul Mehedinți. Valoarea proiectului este de 320 de milioane de euro.

Parteneriatul Romgaz – GSP Power „Energie integrată complexă (orașul verde)” centrală pe gaze cu o capacitatea de capacitate de 159 MW, parc fotovoltaic de 20 MW, instalație de producție a hidrogenului verde, instalație de captare a CO2, la Constanța. Proiectul are o valoare de 265 de milioane de euro.

Instațalație de producție a hidrogenului verde, poiect Hidroelectrica, cu o valoare de 100 de milioane de euro

Centrală fotovoltaică pentru producția și stocarea de hidrogen verde și utilizarea lui folosind capacități de stocare a energiei electrice (bateri și supercondensatori) pe platforma centralei nucleare de la Cernavodă – proiect Nuclearelectrica. Valoarea proiectului:28 de milioane de euro.

 Lanț industrial de producție și/sau reciclare a bateriilor, a panourilor fotovoltaice fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare), cercetare și dezvoltare în domeniu și noi capacități de stocare a energiei electrice

Există un singur producător de baterii în România și singurul din sud-estul Europei și  produce baterii cu o capacitate totală de de 200 MW pe  an. Din punct de vedere al pieței, se  se așteaptă o creștere anuală de 17% până în 2029 a cererii, datorită creșterilor de două cifre preconizată în industriile legate de baterii. La nivel de SEN integrarea bateriilor va însemna flexibilitatea rețelei și posibilitatea de a integra capacități suplimentare din regenerabil – ceea ce nu mai este posibil în acest stadiu dată fiind starea rețelei.

În acest scop, vor fi finanțate scheme de sprijin a actorilor de pe piața de stocare a energiei electrice pentru a-și dezvolta instalațiile de producție, Având în vedere rata de creștere a cererii de baterii, dar și creșterea exponențială a capitalului alocat acestei industrii, se poate presupune în mod rezonabil că implementarea proiectelor de producție de baterii se va face până în august 2026.

Măsuri de sprijinire a jucătorilor de pe piața producției de celule și panouri fotovoltaice vor fi, de asemenea, finanțate prin ajutor de stat, cu scopul de a-și dezvolta facilitățile de producție pentru materii prime și produse finite (celule și panouri fotovoltaice, invertoare etc.) prin ajutorul de stat. Având în vedere rata de creștere a cererii de panouri fotovoltaice și echipamente auxiliare, dar și creșterea semnificativă a capitalului alocat acestei industrii, se poate presupune în mod rezonabil că noile unități de producție vor fi realizate până în august 2026.

Sunt propuse trei tipuri de investitii.

Primul este o schemă de ajutor de stat pentru investițiile din întregul lanț valoric al fotovoltaicelor. Al doilea este o schemă de sprijin pentru dezvoltarea lanțului de producție a bateriilor, cercetarea, dezvoltarea și instalarea de noi capacități de stocare. Fiecare are o valoare de 167,5 milioane de euro. Al treilea este un proiect de construire a unei capacități de stocare a energiei electrice cu o capacitate instalată de 50 MW (100 MWh) al Electrica, un proiect de 32,5 milioane de euro.

Schema de stimulare a eficienței energetice în industrie

Investițiile vor fi operaționalizate prin înființarea Fondului Național de Investiții în Eficiență Energetică Energiei și consolidarea cadrului legislativ de sprijin pentru investiții în eficiență energetică în sectorul industrial și al IMM-urilor

Schema de sprijin va fi activată în urma unui studiu privind necesitățile pieței și tehnologiile optime,  efectuat în 2021, cu aplicare din  2022. Bugetul întregii scheme va fi de 100.000.000 EUR și va fi distribuit solicitanților prin apeluri de proiecte pe bază competitivă , distinct între IMM-uri și companii mari. Unul dintre criteriile de selecție va fi suma cofinanțării, astfel încât să stimuleze antreprenorii care sunt dispuși și capabili să finanțeze singuri o parte din efortul de eficiență energetică.

Infrastructură de încărcare pentru vehicule electrice

“Una dintre provocările la care răspunde această componentă de investiții este lipsa infrastructurii pentru a promova mobilitatea electrică, așa că dorim să sprijinim un distribuitor de energie electrică pentru un proiect de dezvoltare a unei rețele regionale de reîncărcare pentru vehiculele electrice în zone care sunt încă mai puțin deservite de acest tipu de infrastructură”, a scris Guvernul.

Este vorba despre un proiect al Electrica SA pentru o rețea de încărcare a vehiculelor electrice, cu 400 de puncte, în valoare de 10,5 milioane de euro.