EXCLUSIV: Harta celor 100 de malluri îngenuncheate de criză. Câte se mai ridică
ECONOMICA.NET va prezintă în exclusivitate harta centrelor comerciale anunţate pentru România. La nivel declarativ, s-au anunţat mai mult de 100 de malluri. Dintre cele identificate, o parte sfidează criza: unii investitori au găsit resurse pentru demararea lucrărilor de construcţie, dar cea mai mare parte a dezvoltatorilor şi-au amânat planurile. Noile centre însemnau investiţii de cel puţin 8,4 miliarde de euro pe piaţa locală.
View Harta celor 100 de malluri îngenuncheate de criză in a larger map
Este cazul omului de afaceri Ion Ţiriac, care avea în plan construcţia a două proiecte mixte, unul la Timişora, şi altul la Braşov. Ambele urmau să aibă şi câte un mall.
Sau cazul celor de la Plaza Centers, care amână şi amână, de la un raport financiar la altul data de începere a lucrărilor. Marele proiect de la Casa Radio, care include şi un centru comercial se va face, însă construcţia va începe cu o clădire de birouri.
Să nu-i uităm pe irlandezii de la Mivan Development şi Moritz care anunţau în urmă cu cinci ani planuri pentru zece malluri în România şi investiţii de 700 de milioane de euro. Planuri care păreau frumoase în cataloagele de prezentare. Din cele zece, doar unul a fost construit, cel de la Oradea. Apoi, firma a intrat în faliment, iar omul de afaceri Gabriel Popoviciu a cumpărat în 2010 mallul nefinalizat. Contactat de ECONOMICA.NET, un reprezentat a declarat că Mivan nu are nici o declaraţie de făcut la acest moment.
Primul semnal de alarmă, în ceea ce priveşte finalizarea centrelor comerciale anunţate pentu piaţa românească, a fost tras încă din vara lui 2008. Atunci, Monica Barbu spunea că doar 40% din mallurile anunţate vor fi şi livrate. Unii dezvoltatori s-au apucat de construit şi şi-au finalizat investiţiile. Şi drept dovadă, mulţi dintre noi mergem astăzi la cumpărături în centre comerciale deschide de doi, trei ani. În 2009 s-a închis primul mall. Proiectul Armonia din Brăila, dezvoltat de RED Capital Management s-a inchis după şapte luni de funcţionare. Intrat în insolvenţă, apoi în faliment şi scos la licitaţii, nici un investitor sau cumpărător nu pare atras de preţul de plecare de 25 de milioane de euro.
„Cred că numărul de malluri anunţate pentru România era exagerat de la început. Era euforia dinaintea crizei şi toată lumea avea mari proiecte. Nu ne exlcudem nici noi, dar a venit criza şi toţi am aterizat pe pământ, iar acum suntem mai realişti. Dacă locaţia este bună, dacă e un dezvoltator bun, iar cererea există, atunci, undeva în viitor, proiectul va fi dezvoltat”, a declarat pentru ECONOMICA.NET, David Hay, CEO AFI Europe România, care a construit proiectul AFI Palace Cotroceni şi are în lucru proiectul de mall de la Ploieşti, dar şi o clădire de birouri din Bucureşti.
Dar cum ar fi arătat România cu cele 100 de centre comerciale anunţate dacă erau şi finalizate? „Depinde de oraş, pentru că sunt foarte multe oraşe, în care chiar dacă se dezvoltau centre de retail, suprafaţa comercială, luată ca mp per cap de locuitor, era mică şi poate că nu era atât de mult ca piaţa să susţină două malluri”, a declarat pentru ECONOMICA.NET, Monica Barbu, vice-preşedinte la The Advisors / Knight Frank.
ECONOMICA.NET a scris despre oraşele care au potenţial în ceea ce priveşte dezvoltarea de centre comerciale noi. Studiul „Formule de succes pentru centrele comerciale din România” realizat de PricewaterhouseCoopers România şi Sonae Sierra arată că în judeţele Sibiu, Braşov, Argeş şi Timiş există potenţial de creştere a suprafeţelor comerciale. În anii dinaintea crizei, în marile oraşe din aceste judeţe au fost anunţate mai multe proiecte de retail, însă dezvoltatorii şi-au oprit pentru moment planurile de construcţie.
„Cu siguranţă, din cele 100 de proiecte, chiar şi în condiţile în care piaţa ar fi urmat un trend ascendent, e greu de crezut că toate urmau să fie finalizate. Nu cred că a fost anticipată de nimeni o perioadă de criză care să vină atât de curând pe piaţa de retail. Nu a fost anticipată aşa cum e acum, cu falimente, executări silite, închideri. A fost o surpriză pentru toată lumea”, a mai declarat pentru ECONOMICA.NET, Monica Barbu.
Falimente, executari silite, construcţii abandonate
Dar, peisajul centrelor comerciale s-a schimbat. Au apărut primele falimente: Tiago Mall Oradea, Armonia Brăila, City Mall, apoi executarea silită a Liberty Center şi Cocor. Nu în ultimul rând, în vara acestui an a venit anunţul austriecilor de la Immofinanz: Armonia Mall din Arad se transformă în parc logistic. La Cluj-Napoca, pe terenul fostei fabrici Tricotaje Someşul, trebuia construit Atrium Center, însă fondul britanic Carpathian a vândut terenul către NEPI, care va dezvolta în loc o clădire de birouri în parteneriat cu omul de afaceri timişorean Ovidiu Şandor.
Cu toate acestea, în ciuda crizei, fondul sud-african NEPI investeşte masiv în piaţa imobiliară locală. Luna viitoare va fi inaugurat primul complex comercial modern din Ploieşti.
Marc-Andre Fritsche, directorul general al Siniat România, producător de plăci de gips-carton, este de părere că anul 2012 poate fi anul revenirii în sectorului construcţiilor. „Sunt proiecte mari, atât pe partea de rezidenţial, dar şi pe partea comercială, a căror construcţie va fi demarată în viitor, lucru care mă face să cred într-o revenire a pieţei”, a declarat pentru ECONOMICA.NET, Fritsche.
Ultima mişcare pe această piaţă a fost anunţată de polonezii de la Echo Investment, care au atras deja primul chiriaş în Korona Mall de la Braşov.
Şi tot anul acesta, divizia de investiţii imobiliare a grupului Auchan – Immochan, a anunţat preluarea platformei tractorul, unde Centerra vroia să construiască Coresi Shopping City. Nu doar divizia imobiliară a Auchan a anunţat investiţii în imobiliare, ci şi retailerul franco-belgian, Cora, care anunţa la începutul anului trecut investiţii de 300 de milioane de euro în trei centre comerciale, dintre care unul la Constanţa, proiect aflat într-o mică întârziere, dar la care se lucrează.
Notă: În realizarea hărţii au fost incluse şi mallurile de tip outlet, parcurile comerciale, proiectele mixte care cuprindeau şi un mall, dar şi mini-mallurile anuntate.