În contextul tranziției energetice impuse de Bruxelles, întrebarea care se pune, în România și în partea estică a continentului, este dacă și pentru cât timp va fi de acord Comisia Europeană, care cere o decarbonizare în ritm susținut a sistemelor energetice, cu utilizarea gazelor naturale drept combustibil de tranziție.
Iar pentru România răspunsul nu este chiar liniștitor. Gazele se mai pot folosi, dar cu limitare în timp, și din miliardele de euro, bani europeni, la care tot sperăm, nu se poate finanța chiar tot ce își doresc oficialii de la București.
Luna trecută, Frans Timmermans, vicepreședintele Comisiei Europene trimitea o scrisoare ministrului Mediului din Polonia, în care răspundea la documentele de poziție ale unui grup de țări estice – Bulgaria, Cipru, Cehia, Grecia, Ungaria, Lituania, Polonia, România și Slovacia – pe marginea rolului viitor al gazelor naturale într-o Europă neutră din punct de vedere climatic.
Diplomatic, Timmermans răspunde întâi statelor din blocul estic că gazul este un prim pas în tranziția lor energetică.
“Nu există nicio îndoială că gazul natural poate aduce unele beneficii în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și calitatea aerului în următorul deceniu, ca înlocuitor al cărbunelui. Pentru acele țări în care cărbunele constituie o sursă de energie semnificativă pentru încălzire sau generarea de electricitate, gazul natural ar putea juca un rol de tranziție, completând eliminarea treptată a energiei pe bază de cărbune și penetrarea crescută a surselor regenerabile de energie și îmbunătățirea eficienței energetice. Însă, în alte domenii precum transportul, beneficiile trecerii la gazul natural sunt mult mai puțin evidente din perspectiva emisiilor de gaze cu efect de seră. În plus, ar spori dependența UE de importurile de gaze naturale”, arată Timmermans în scrisoarea obținută de noi.
Atunci când se ajunge la detalii însă, lucrurile se nuanțează. Gazul nu poate funcționa mult timp drept combustibil de tranziție, iar utilizarea lui este încurajată de Comisie mai ales în anumite sectoare care țin de încălzirea centralizată, și nu neapătat în sectorul de generare a energiei electrice. Iar accentul este pus pe viitorul “mai verde” pe care îl poate aduce orice proiect care se face acum!
Vicepreședintele Comisiei spune de fapt printre rânduri: finanțați proiectele de generare de electricitate pe gaze naturale, dacă vi le doriți, din fonduri private. Adică pușculița de bani gratis a UE nu se va deschide prea mult pentru centrale electrice noi pe gaze naturale.
Iată celelalte fragmente din scrisoare:
“Cu toate acestea, așa cum este clarificat de Strategia UE pe termen lung, atingerea obiectivului UE de a deveni neutră climatic până în 2050 înseamnă că utilizarea gazelor naturale în aceeași măsură va trebui să se diminueze rapid după 2030. Prin urmare, determinarea a ceea ce poate fi finanțat din resursele financiare publice limitate trebuie reconciliată cu această perspectivă duală, benefică pe termen scurt, dar problematică pe termen lung.
Prin urmare, în cadrul Pactului Verde european, este clar că trebuie să planificăm investițiile cu atenție, în special cele în active cu durată lungă de viață, care pot funcționa timp de câteva decenii, într-un mod în care să contribuie la obiectivul general de neutralitate climatică. Este, de asemenea, important, în special în aceste vremuri când resursele financiare publice sunt sub presiune din cauza crizei Covid-19, să ne uităm exact unde sprijinul public ne poate oferi cea mai mare valoare adăugată pentru societate.
Investițiile pe care le susținem nu trebuie să fie riscante din punct de vedere al blocării unor active sau să întârzie următorul pas al tranziției, adică trecerea la surse regenerabile de energie. Mai mult, acolo unde regenerabilele sunt opțiuni disponibile și sunt competitive, ele ar trebui să fie deja prioritizate astăzi. Putem oferi asistență tehnică pentru consolidarea capacității interguvernamentale de a accelera implementarea celor mai bine tehnologii disponibile în cooperare cu sectorul privat”.
“De-a lungul timpului, vor fi disponibile din ce în ce mai multe soluții prietenoase cu mediul, cum ar fi electrificarea la consumatorii finali, hidrogenul curat și biomasa durabilă. Din acest motiv, conceptul de “climate proofing”, așa cum a fost introdus în propunerea Comisiei privind mecanismul InvestEU, este un instrument util care ne asigură că investițiile făcute astăzi sunt compatibile cu obiectivele noastre climatice pe termen lung. Ar merita să se ia în considerare aplicarea acestui instrument și în alte programări bugetare, ale Uniunii Europene dar și ale țărilor membre. Așa s-ar putea asigura sprijin prin intermediul diferitelor instrumente din cadrul Cadrului Financiar Multianual.
Propunerile Comisiei, inclusiv Mecanismul și Fondul pentru Tranziție Justă și mai recentul Fond de Recuperare (Recovery package), oferă o oportunitate majoră de a investi într-o economie durabilă, ce aduce creștere și noi locuri de muncă și contribuie la transformările ecologice și digitale din cadrul Pactului Verde European.
Mai mult, aceste propuneri reprezintă un efort și o solidaritate fără precedent de a sprijini în special țările mai puțin bogate și carbon intensive și cetățenii acestora spre o o economie mai prosperă, mai curată, mai sănătoasă și mai rezilientă. Sper că această oportunitate va fi larg îmbrățișată aducând împreună toate țările spre obiectivele noastre declarate.
În lunile următoare, vor fi elaborate planurile naționale de redresare și planuri de tranziție justă teritorială. Observ că multe idei care au fost avansate, cum ar fi valul de renovare (renovation vawe – politica de eficientizare energetică a clădirilor, mai ales cele de locuit – n.red.), investițiile în energie regenerabilă, stimularea achiziționării de mașini curate și investițiile în tehnologii inovatoare curate vor fi parte a soluțiilor care vor fi preluate de țările din întreaga Europă”.
Și acum, pasajul din scrisoare care se referă direct la atenționarea că nu vor fi finanțate din fonduri europene orice fel de proiecte care implică utilizarea gazelor naturale:
“În paralel, Consiliul și Parlamentul European lucrează la un acord asupra diferitelor instrumente bugetare ale Cadrului Financiar Multianual. Sper că în următoarele luni să fie agreată o soluție consistentă referitoare la ce investiții legate de gaze să fie finanțate și cum. Este deja clar că instrumentele bugetare permit finanțarea proiectelor care au legătură directă cu decarbonizarea sau gazele verzi, dar și a adaptării infrastructurii pentru ele. Mai departe, utilizarea gazului natural care nu este însoțită de o scădere a emisiilor sale, va va juca un rol din ce în ce mai redus în mixul energetic al statelor membre și va fi înlocuită din ce în ce mai mult cu gazele decarbonizate și regenerabile. Eu cred că deciziile viitoare ar trebui să fie ghidate de obiectivul neutralității climatice, reflectând în același timp startul diferit al fiecăruia și principiul utilizării resurselor publice acolo unde acestea aduc cea mai mare valoare adăugată.
În acest context, pe o piață competitivă, energia electrică pe bază de gaze naturale este în primul rând responsabilitatea sectorului privat. La fel, viabilitatea financiară a investițiilor în infrastructura de gaz depinde în mare parte de autoritățile naționale de reglementare, care stabilesc tarife ce reflectă costurile. Pe de altă parte, sprijinul național și european pentru termoficarea și încălzirea inviduală vor aduce beneficii legate de calitatea aerului în măsura în care gazele naturale înlocuiesc cărbunele și păcura. Durata de viață a echipamentelor, în acest caz cazane pe caz, este mult mai scurtă decât cea a infrastructurii sau a producției de energie electrică, ceea ce implică un risc mai redus de depreciere a activelor (stranded assets în original – n.red.).
Astfel de investiții ar trebui combinate cu renovarea extinsă a clădirilor și cu modernizarea rețelelor termice, pentru a se minimiza cererea de gaz și, eventual, pentru a pregăti terenul pentru electrificare și gazele decarbonizate”.
De ce e importantă pentru noi scrisoarea lui Timmermans
Autoritățile de la București sunt cuprinse de o frenezie a gazului, asta după ce, culmea, mulți ani de zile a fost întârziat debutul exploatării gazelor din Marea Neagră, exact din motive care țin de legislație. Abia acum, pe lângă intenția de a se relua proiectul Neptun Deep, abandonat de americanii de la Exxon, doar prin participarea Romgaz și Petrom, se tot vorbește despre noi și noi proiecte de gaze naturale, deși de ani de zile ni s-a spus să ne grăbim pentru că această resursă care este tot fosilă va fi descurajată de politicile europene. Pe lângă proiecte de mii de MW instalați în centrale pe gaze, inclusiv în cogenerare eficientă, (doar pe mecanismul 10d se aude de proiecte de circa 5.000 MW) se tot vorbește despre extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale, ba chiar și racordarea a devenit gratuită (și obliagtorie pentru distribuitori) în încercarea de a racorda cât mai mulți utilizatori la rețelele de gaze naturale.
Guvernul ar dori ca mare parte din aceste proiecte (mai ales trecerea pe gaze a Complexului Energetic Oltenia, producător de electricitate pe cărbune care, dacă nu se restructurează, se închide) să fie finanțate din bani europeni nerambursabili, prin mecanismele puse la dispoziție de Comisia Europeană.