Şeful ANSVSA: „Nu noi am decis să spunem numele procesatorului în cazul E.coli”. Ultima declaraţie a ministrului Agriculturii

Cazul E.coli este tratat cu totul atipic de instituţiile statului implicate. Pentru prima dată, un oficial al Guvernul a anunţat în mod public, explicit, numele procesatorului unde a fost depistată prezenţa bacteriei Escherichia Coli, serogrupul O 26. Aceasta în condiţiile în care instituţiile publice trebuie să respecte două Regulamente ale UE care interzic acest lucru. „Nu noi am decis să facem public numele companiei unde s-a descoperit E.coli. În comunicatul nostru de presă se spune doar ce s-a făcut, în ce condiţii şi care au fost rezultatele. Oricum ancheta nu este terminată. Noi nu putem da nume. Nu este corect să stricăm afacerea cuiva”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Andrei Butaru, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară (ANSVSA).

Potrivit acesteia, instituţia pe care o reprezintă trebuie să respecte două regulamente Europene, CE nr 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare şi CE nr 882/2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare, care reglementează acest lucru.

Firul evenimentelor

După câteva săptămâni în care opinia publică nu a ştiut care sunt sursele de contaminare cu E.coli, bacteria care a dus la moartea a trei bebeluşi din judeţul Argeş, Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat pentru agenţia de presă Mediafax, luni, 29 februarie, faptul că „Este vorba de Lactate Brădet din Curtea de Argeş (procesatorul unde au fost descoperite probele contaminate cu E.coli n.red). De asemenea, s-a mai găsit în carne de pasăre recoltată din frigiderul unei familii din Bacău, era o pasăre din gospodăria personală”.

Declaraţia sa a fost făcută la câteva ore după ce ANSVSA a trimis un comunicat de presă în care menţiona că inspectorii „au prelevat probe din alimentele indicate de Ministerul Sănătăţii, prin informările transmise prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje. „Dintre cele 194 de eşantioane analizate până la această dată, a fost depistată prezenţa Escherichia Coli, serogrupul O 26, la: probă de pui (spate cu gât) recoltat din frigiderul uneia dintre persoanele (aparţinător) implicate în ancheta Ministerului Sănătăţii. Carnea provenea de la păsări din gospodăria persoanei respective (judeţul Băcău); probe prelevate dintr-un lot de 25 de kg brânză proaspătă de vaci, produsă de o unitate de prelucrare a laptelui din judeţul Argeş”.

Numele Lactate Brădet nu apare în comunicatul ANSVSA.

Cum s-a procedat anterior. Studiu de caz aflatoxina

În martie 2013, industria lactatelor din România era în plină criză a aflatoxinei. Totul a pornit pe 4 martie 2013 când inspectorii ANSVSA au descoperit depăşiri ale limitelor admise pentru aflatoxină la probele de lapte prelevate de la o fermă, în cadrul programului de autocontrol. Patru zile mai târziu, într-un alt comunicat, ANSVSA preciza că „la cinci dintre probele prelevate există suspiciunea depăşirii limitelor admise pentru aflatoxină. Probele în care se suspicionează depăşiri ale limitelor admise pentru aflatoxina M1 provin de la trei ferme de vaci de lapte şi de la două unităţi de prelucrare a laptelui”. Ulterior, o zi mai târziu, ANSVSA revenea cu alte rezultate şi spunea că au fost depistate şapte unităţi cu rezultate neconforme şi anume: trei ferme, două unităţi de procesare şi două unităţi de colectare.

ANSVSA nu a menţionat însă numele fermelor şi procesatorilor, şi nici Ministerul Agriculturii. „Au început controalele în România. Sunt câteva situaţii de alertă, ultima vizează zona de lapte. S-a identificat lapte care este importat din Ungaria care conţine aflatoxină. S-a identificat şi un procesator din România cu lapte cu aflatoxină”, spunea Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, la debutul scandalului.

Pe 18 martie, Danone, liderul pieţei iaurturilor din România anunţa printr-un comunicat că „retrage preventiv unele produse, pentru siguranţa alimentară a consumatorilor”. Decizia de a anunţa acest lucru public a fost însă a companiei. Niciun înalt funcţionar nu a menţionat public faptul că Danone ar fi descoperit lapte cu aflatoxină la fermele cu care lucrează. „După primirea rezultatului pentru aflatoxină M1 pentru o livrare de la unul dintre furnizorii săi de lapte, rezultat care era peste limita legală, Danone România a sistat imediat colecta de lapte de la ferma respectivă şi, pentru siguranţa consumatorilor, a decis să blocheze în depozitul său 75 tone de produse şi să retragă preventiv de pe piaţă unele produse care ar fi putut să conţină urme de lapte contaminat de la acea fermă. (….) După alerta naţională referitoare la aflatoxină, Danone România a implementat mai multe măsuri suplimentare şi voluntare de auto-control faţă de obligaţiile legale de monitorizare şi control şi planul aferent validat de autorităţi, inclusiv achiziţia unui echipament propriu de testare a conţinutului de aflatoxină. Niciun lapte pentru care există suspiciunea unui conţinut de aflatoxină peste norme nu este acceptat în fabrică”, se arăta în comunicatul Danone de atunci.

Achim Irimescu-brânza cu E-coli se afla în frigiderele oamenilor

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu a răspuns pe pagina sa de socializare care a fost motivul pentru care a decis să facă public numele producătorului din Argeş unde ANSVSA a găsit brânză contaminată cu E.coli. „Referitor la situația rezultată în urma depistării lotului de brânză contaminată cu e-coli, precizez următoarele:Am dat informația în mod absolut transparent. De fapt, ceea ce mi se impută acum este prea marea transparență de care am dat dovada. Poate am greșit, poate nu. Pe de altă parte, informația era deja cunoscută în mass media, jurnașiștii necerându-mi decât confirmarea ei. Alte persoane avuseseră deja grijă să o dea, „pe surse” cum se spune, înainte. Eu o să vă spun cum se vede situația de la mine și de ce am decis să fiu atât de transparent. În primul rand, cred că se face o confuzie imensă între valori. Nu cred că putem pune în balanță viața unor copii cu orice altceva. Nu cred că este un mod corect și moral a vedea astfel lucrurile. Desigur, nu există dovada legăturii dintre brânza incriminată și cazurile respective, fiind de datoria Ministerului Sănătății să ducă la capăt ancheta. Însă, din informațiile pe care le aveam când am ieșit public, rezulta că lotul de brânză de 25 kg de la fabrica respectivă, NU A MAI FOST REGĂSITĂ NICI LA PRODUCĂTOR, NICI LA UNITĂȚILE DE COMERCIALIZARE. Ce înseamnă lucrul acesta? Înseamnă că acea cantitate de brânză SE AFLA ÎN FRIGIDERUL OAMENILOR! Chiar în momentul în care eu făceam declarația, această brânză infestată cu e-coli putea face alte victime! Iar oamenii aceia nu ştiau ce au în frigider şi ce puteau să le dea copiilor! Sper că nu a fost afectat grav un producător, dar poate am salvat astfel viaţa unor copii și asta moral îmi dă liniște. În cazul în care ar fi fost afectați alți copii, mi s-ar fi reproșat că am știut numele producătorului și l-am tăinuit.”