Prima Casă – “Ne-am gândit că programul trebuie să fie multi-anual, nu ca până acum, pentru a avea o predictibilitate. Toţi cei interesaţi trebuie să aibă posibilitatea să-şi facă un plan pe termen mediu, să poată conta pe acest tip de program pe o anumită perioadă. Nu să ia cine ştie ce decizii personale pentru că nu ştiu dacă Prima Casă mai continuă sau nu. Avem în calcul o strategie pe 5 ani, tocmai, să înlăturăm acest sentiment de nesiguranţă. La document se mai lucrează, dar vă pot spune că nu luămîn nici un chip în calcul ca programul să fie exclusiv pentru construcţiile noi”, a declarat ministrul Finanţelor, Anca Dragu, pentru ECONOMICA.NET.
Calculele de-acum privesc alocarea anuală pentru garanţii şi, important, tipul de clădiri care se vor califica în program. Ministrul spune că s-a pus problema întreruperii Prima Casă, dar felul în care se comportă Programul e unul care îi cere continuarea.
„Am pornit analiza acestui program de la zero, am analizat inclusiv daca e sau nu nevoie de ‘Prima Casă’ în condiţiile în care au existat temeri că acest program ar distorsiona piaţa. Am avut mai multe întâlniri cu toţi actorii pieţei pentru a avea o imagine cât mai realistă a lucrurilor. Datele puse la dispoziţie de instituţii precum Comisia de Prognoză arată că România stă rău la numărul de locuinţe faţă de mărimea populaţiei şi comparativ cu celelalte state ale Uniunii Europene. În plus, tinerii sunt descurajaţi de avansul pentru creditele ipotecare. E nevoie în continuare de un program guvernamental pentru a recupera acest decalaj. Am analizat de asemenea cum este recepţionat programul şi am constatat ca s-a dublat numărul de cereri anul acesta. Ne-am uitat să vedem dacă e un şoc temporar. Dar nu, nevoia de spaţii locative este foarte mare”, a argumentat ministrul Anca Dragu.
Programul Prima Casă a fost lansat în 2009, atunci când din ce în ce mai mulţi dezvoltatori trăgeau obloanele. Era menit să-i ajute cât de cât, după ce cota de TVA fusese redusă la 5%, fără efecte imediate. Dezvoltatorii însă aveau în stoc apartamente cu suprafeţe mari, care nu se încadrau în TVA de 5%, iar cererea s-a orientat spre locuinţele vechi, care au cea mai mare pondere din totalul de garanţii Prima Casă acordate de stat.
În total, de la lansarea Programului în 2009 și până la finalul lui august 2016, au fost acordate 197.608 garanții în valoare totală de 16,88 de miliarde de lei. El constă într-o garanţie a statului, pentru un credit de echivalent în lei a 57.000 de euro maximum. Limita e de echivalent 66.500 de euro pentru construcţia de locuinţe noi. Pentru că împrumutatul beneficiază de această garanţie, banca îi oferă o dobândă standard, de 2% plus ROBOR la trei luni. Şi, cel mai important, avansul pentru locuinţă e de 5% din credit. Durata maximă de rambursare a creditului este de 30 de ani. În acest moment, rata de neplată de către beneficiarii programului Prima Casă este infimă, de 0,3%.
Influenţe
După ce clienţii s-au plâns în primii ani de existenţă ai programului că ţine artificial sus preţul locuinţelor, trendul s-a inversat în ultimii doi ani, după ce a trecut criza, şi a venit rândul dezvoltatorilor să se plângă că programul ţine preţurile prea jos. Dezvoltatorii au fost nevoiţi să adapteze oferta de apartamente noi la plafonul Prima Casă, lucru pe care şi proprietarii de apartamente vechi l-au făcut. Totul s-a învârtit în jurul planului de garantare 60.000 – 70.000 de euro.
Darea în plată şi plafonarea CHF au distorsionat piaţa creditelor
Băncile se aliniaseră în timp la costurile impuse de Prima Casă şi, pe alocuri, ofereau chiar condiţii mai bune de creditare decât cele din Program. Însă legea dării în plată şi aşteptarea unor pierderi pe urma modificărilor legislative care au plafonat cursul creditelor în franci elveţieni la un curs istoric mult mai mic decât cel actual a determinat băncile să crească avansurile la creditele imobiliare. După ce avansurile cerute au fost şi de 25%, mulţi români s-au înghesuit să-şi cumpere locuinţe prin Prima Casă, cererile pentru Program dublându-se anul acesta. În primăvara acestui an, programul a fost blocat mai bine de două luni, până când autorităţile au decis suplimentarea fondurilor. A fost nevoie de încă o suplimentare luna trecută, însă pachetul de garanţii s-a epuizat în doar câteva zile.
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2016/09/dragu_07301300-630x420.jpg)