EXCLUSIV: Revoluție în RCA! Noua lege, gata pe repede înainte, cu ultime amendamente de la Concurență. COTAR și brokerii acuză ilegalități grave
Modificările care au stârnit cele mai multe controverse vizează plafonarea tarifelor pe care service-urile le pot practica pentru ora de manoperă precum și a celor pentru piese de schimb, la un nivel mediu al pieței, ce urmează să fie calculat de ASF, arbitrul piețelor financiare nebancare. Despre această schimbare, ca și despre altele câteva din proiectul de lege ce va ajunge la vot, în plen, COTAR, una dintre organizațiile transportatorilor, spune că încalcă legislația națională și cea europeană. De altfel, organizația a pregătit și un punct de vedere care va fi transmis către Parlament. Vom reda mai jos punctul de vedere al COTAR, care afirmă că se încalcă articolele 45 și 135 din Constituția României, articolele 101 și 102 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene și articolele 4,5 și 6 din Legea Concurenței.
De asemenea, și unul dintre amendamentele propuse de către Consiliul Concurenței, care spune că asigurătorii pot practica prețuri diferite în funcție de canalul de distribuție (online, prin agenți, prin brokeri etc.) este contestat, de această dată de către una dintre asociațiile brokerilor de asigurare, PRBAR.
„Dacă Parlamentul va decide să adopte amendamentul care propune ca prețurile RCA să poată fi diferite în funcție de canalul de distribuție riscăm încă o procedură de infrigement. Aceasta se întâmplă pentru că se încalcă flagrant Directiva IDD, poate cea mai importantă reglementare europeană care guvernează activitatea de distribuție și care arată clar că nu pot exista prețuri diferite în funcție de canalul de distribuție. Suntem de acord cu celelaalte propuneri ale Concurenței și chiar salutăm inițiativa de a elimina din lege posibilitatea de a încheia polițe RCA pe perioade mai mici de șase luni (generatoare de fraudă), dar nu putem susține un amendament care încalcă legile europene”, a declarat, pentru ECONOMICA.NET, Viorel Vasile, președintele de onoare al PRBAR.
Plafon pentru prețurile service-urilor, o schimbare pe care ASF o mai făcuse, dar până la urmă a retras-o de teama unui proces. În noua formulă, ASF ar trebui să se ocupe inclusiv de piața auto
Așa cum a mai arătat ECONOMICA.NET, firmele de asigurare au încercat, în ultimul an, mai multe metode pentru a introduce în lege un tarif de referință pentru prețul orei de manoperă, pentru cel al pieselor și pentru mașina la schimb.
Cronologia acestor încercări, respinse de Parlament, o puteți consulta AICI.
Până la urmă, însă, prpunerea de modificare a venit chiar de la Comisia de Industrii. Amendamentul este asemănător cu o fostă prevedere din norma ASF 23/2014. Această prevedere a rezistat doar câteva luni, fiind eliminată prin norma 2/2015 tocmai pentru că, spun surse apropiate situației, ASF a înțeles atunci că ar pierde un eventual proces pe această temă.
Iată cum sună amendamentul din actualul proiect.
„Valoarea despăgubirii calculate pentru readucerea vehiculului avariat la starea anterioară producerii accidentului se stabilește pe baza valorilor de piață ale pieselor, subansamblelor, materialelor și manoperei la nivel mediu aferente reparației, prin folosirea sistemelor de evaluare specializate având ca reper sistemul de evaluare specializat al A.S.F.”
Și, mai jos, articolul 511, alin 5, din norma ASF 23/2014, eliminat după câteva luni, ca urmare a faptului că ASF realizat că ar pierde un eventual proces:
„Preţurile practicate de unităţile de specialitate utilizate în stabilirea cuantumului pagubei nu pot fi mai mari decât preţurile practicate de către unităţile de specialitate autorizate de către producatorii de vehicule, respectiv reprezentanţii din România ai acestora.”
Diferența este că norma ASF făcea referire la valorile din reprezentațele producătorilor auto, în timp ce actuala propunere se referă la un indicator ce urmează a fi calculat de ASF. Mai mult decât atât, surse ECONOMICA.NET, de la cel mai înalt nivel de decizie din Autoritate, au arătat că actualul ASF, însărcinat cu analizarea unor modificări ale legii RCA, nu a dorit să meargă pe varianta plafonării, pentru că poate aduce un nou infrigement României, dar și pentru că nu este clară capacitatea ASF (instituție care se ocupă cu supravegherea piețelor financiare nebancare) de a analiza situația de pe piața auto.
Despre aceasta, ECONOMICA.NET a scris pe larg AICI.
Propunerile Consiliului Concurenței: preț cu caracter orientativ, asigurări doar pe perioade mai lungi de șase luni
Astăzi, la Parlament au ajuns și propunerile Consiliului Concurenței, analizate și de noi. Una dintre ele este complementară propunerii de plafonare venite dinspre Comisia de Industrii, privind valorea pieselor și a manoperei și explică, practic, ca ar trebui să calculeze ASF.
„(…) tarif de referință privind cuantumul reparației vehicului – prețul cu caracter orientativ stabilit în baza mediei prețurilor de piață practicate de unitățile reparatoare pentru același tip de vehicul; nivelul tarifelor de referință va fi publicat și actualizat anual de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, după consultarea structurilor asociative ale unităților reparatoare, cele ale asigurătorilor și BAAR. Metodologia de calcul a tarifului de referință va fi stabilită prin instrucțini emise de către Autoritatea de Supraveghere Financiară. În vederea stabilirii nivelului tarifelor de referință ASF va selecta și contracta serviciile unei societăți specializate cu experiență recunoscută în domeniu.” , arată Concurența.
Iată și celelaalte propuneri ale Consiliului:
– Contract cadru încheiat între asigurători și service-uri
– Contract RCA doar pe periode de peste 6 luni
– Prime diferite în funcție de canalul de distribuție
– decontare directă automată
Mai jos, vă prezentăm punctul de vedere al COTAR referitor la introducerea prețului de referință, cu argumentele juridice aduse în sprijinul afirmațiilor că modificările propuse la legea RCA sunt ilegale:
– 1. Referitor la propunerea domnului Mohaci Mihai (ANPC) – Pro Europa din Proiectul de Lege Pl-x nr. 165/2020 privind introducerea punctului 221 la art. 2 (i.e., definirea pretului de referinta pentru manopera, piese si material), după cum urmează:
„221 – preț de referință – preț mediu practicat de către unitățile specializate, autorizate de către producătorii de vehicule sau reprezentanțele acestora din România pentru manoperă, piese, material necesare efectuării reparațiilor de vehicule sau, în cazul înlocuirii temporare a vehiculului avariat pentru lipsă de folosință, preț mediu practicat pe piață de operatorii economici care desfășoară activități de închirieri auto cu plata anticipate a prestației contractate.” Autor: Mohaci Mihai (ANPC) – PRO Europa .
Considerăm că această propunere (i.e., definiția propusă de domnul Mohaci Mihai) nu trebuie adoptata pentru următoarele motive: (i) Nu se poate accepta ca stabilirea costurilor de reparație să se efectueze pe baza prețurilor de listă a pieselor si materialelor/tarife practicate de unitatile specializate autorizate de către producatorii de vehicule sau reprezentantele acestora din Romania,întrucât: propunerea contravine în mod flagrant dispozițiilor prevăzute la art. art. 45 (i.e., „Libertatea economică”) și art. 135 (i.e., „Economia”) din Constituția României, care statuează astfel: „Art. 45: Libertatea economică Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate.”, respective
„Art. 135: Economia (1)Economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă. (2)Statul trebuie să asigure: a)libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie; […]”
Astfel, conform Constituției și a legilor aplicabile fiecare operator economic este liber să își stabilească prețul de vânzare al produselor/bunurilor, iar o astfel de dispoziție legală va permite societăților de asigurări să stabilească costul reparațiilor pentru unitățile reparatoare și să achite o despăgubire stabilită arbitrar – la un nivel identic pentru toate unitățile reparatoare indiferent de situația acestora, de investițiile efectuate, de gradul de specializare și de calitatea reparațiilor – pe baza propriului deviz de calcul care va fi întocmit de specialiștii constatare daune care activează in cadrul societăților de asigurări sau de specialiștii constatare daune externalizați;
Din perspectiva protecției consumatorilor, persoanele prejudiciate trebuie să aibă dreptul de a repara autovehiculul avariat la unitatea reparatoare pe care o consideră adecvată, iar dreptul acestora de a realiza reparația corespunzătoare a vehiculului (inclusiv de a beneficia de un vehicul de schimb) nu poate fi restrâns în mod nejustificat, prin impunerea unor tarife de referință (plafoane maximale, care devin prețuri fixe) așa cum își doresc asigurătorii RCA. dacă un operator economic își stabilește prețul în mod liber, iar asiguratorul RCA stabilește un cost al reparației distinct (i.e., mai mic decât cel al prestatorului), persoanele păgubite vor fi obligate să achite o co-plată pentru reparația vehiculului și pentru închirierea unui vehicul de schimb pe perioada reparațiilor (i.e., să achite diferența de cost la service).
Or, din întreaga legislație națională și europeană în domeniu rezultă că asigurarea RCA trebuie să acopere răspunderea civilă auto, astfel încât asigurătorul RCA să despăgubească integral și cu promptitutine persoana prejudiciată, conform principiului reparării integrale a prejudiciului.
Mai mult, persoana păgubită nu trebuie să suporte niciun cost pentru aducerea autovehiculului la starea anterioară producerii accidentului, deoarece evenimentul nu s-a produs din culpa sa; propunerea contravine în mod flagrant dispozițiilor prevăzute la art. 44 (i.e., „Dreptul de proprietate privată”) și 136 (i.e., „Proprietatea”) din Constituția României, care dispun astfel: „Art. 44: Dreptul de proprietate privată (1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.