Schimbări majore în asigurări, cu impact pentru milioane de români cu RCA, CASCO sau orice alte asigurări. Cazul Euroins a lăsat urme. Explicațiile ASF, care va putea tăia în carne vie!

Cazul Euroins este relevant în ceea ce privește nevoia ca autoritățile să aibă pârghiile necesare pentru a interveni din timp în cazul în care apar probleme, în condițiile în care firma cu acționariat bulgar a fost controlată intens timp de doi ani, a promis că va pune în practică măsuri necesare restabilirii solvabilității, însă nu a făcut-o, profitând tocmai de faptul că prevederile legale în ceea ce privește momentul în care ASF poate interveni decisiv nu erau foarte clare. Acum, situația se schimbă. Pe scurt, ASF va putea, printre altele, să impună societăților cu probleme să nu mai încheie contracte noi până nu își revin financiar, sau chiar să numească un administrator special la societate, posibil chiar Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA).

AICI despre epopeea Euroins, care, deși avea probleme evidente, a folosit legislația actuală pentru a activa timp de circa doi ani fără a duce majorările de capital necesare restabilirii poziției de solvabilitate

În sinteză, numărul aproape incredibil de amenzi primite de Euroins, precum și despre măsurile repetate de a aplica propriul plan de redresare

„Legea nr. 17/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative consolidează pârghiile și competențele de supraveghere, inclusiv de control, ale Autorității de Supraveghere Financiară asupra societăților de asigurare și vizează în principal trei etape majore din ciclul de viață al acestor societăți… A doua etapă privind dificultatea financiară este poate cea mai importantă vizată de proiectul de lege și este etapa în care se poata afla la un moment dat o societate, în care indicatorul de solvabilitate SCR a căzut deja sub limita minimă. Directiva Solvabilitate II specifică domeniului asigurărilor și transpusă în legislația română prin Legea nr. 237/2015 prevede obligatia societății de a prezenta supraveghetorului un plan de redresare astfel încât în termen de 6-9 luni capitalul de solvabilitate să fie restabilit. Directiva nu mai prevede însă ce se întâmplă în situația în care, de exemplu, planul prezentat nu este fezabil, societatea nu aplică corespunzător măsurile din plan sau la sfârșitul celor 6-9 luni situația nu este stabilizată. Legea reglementează începerea de la acest moment a unei proceduri speciale de redresare financiară, care poate dura cel mult 18 luni, este anunțată public și în care autoritatea de supraveghere poate interveni prin diferite măsuri. Printre asemenea măsuri se regăsesc: interzicerea încheierii unor noi contracte de asigurare sau subscrierii unor noi riscuri pe o anumită perioadă, interzicerea temporară a efectuării anumitor investiții, numirea unui administrator special la societate, limitarea sau interzicerea transferurilor și tranzacțiilor de active efectuate de societăți cu entități afiliate și/sau cu entități din afara grupului și alte măsuri de redresare”, ne-a explicat ASF.

Alte modificări ale legii:

La solicitarea Economica, ASF a explicat și care sunt celelalte două direcții pe care vor merge cele mai recente modificări aduse legii asigurărilor:

– Etapa desfășurării activității de asigurare în condiții normale. În această perioadă este necesar ca cel puțin societățile care dețin o cotă importantă de piață să ia în considerare posibilitatea ca situația lor financiară sau sistemul de guvernanță să se deterioreze. Este astfel necesar ca societățile să planifice o serie de măsuri pe care le-ar putea lua, specifice profilului lor de risc, astfel încât să remedieze situația și să preîntâmpine în special scăderea solvabilității sub limitele permise. În mod similar, inițiativa legislativă reglementează măsurile preventive pe care autoritatea le poate lua într-o astfel de perioadă, precum: să solicite societății înlocuirea parțială sau integrală a conducerii, să numească unul sau mai mulți administratori temporari la societate, să dispună suspendarea plății remunerațiilor variabile ori a dividendelor și altele

– A treia etapă este cea post-retragere a autorizației de funcționare despre care, din nou, Directiva Solvabilitate II nu prevede nimic. Contractele de asigurare nu încetează în ziua retragerii autorizației. Societatea, deși nu mai este autorizată să desfășoare activitate de asigurare, are în continuare obligații de asigurare în temeiul contractelor încă în vigoare care pot genera daune și obligații de plată viitoare. Are, de asemenea, daune avizate și încă neprocesate ori neplătite. Dacă odată cu retragerea autorizației se dispune și promovarea cererii de faliment, legislația din domeniul insolvenței prevede încetarea de drept a contractelor de asigurare într-un anumit termen de la deschiderea falimentului și intervenția Fondului de garantare a asiguraților. Nu același lucru se întâmplă însă în situația în care retragerea autorizației nu înseamnă implicit și stare de insolvență, astfel că proiectul de lege prevede că într-o atare situație societatea intră în procedură de lichidare și rămâne sub supravegherea A.S.F., timp în care gestionează contractele de asigurare încheiate anterior retragerii autorizației. Lichidarea trebuie terminată în maximum cinci ani, cu excepția unor contracte pe termen lung, cum sunt de exemplu cele de viață sau de garanții, caz în care procedura de lichidare se desfășoară până la data stingerii obligațiilor decurgând din contractele de asigurare.

– Prin Legea nr. 17/2024 se abrogă Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea și lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, unele prevederi cu care se suprapune din Legea nr. 246/2015 privind redresarea şi rezoluţia asigurătorilor, iar pentru corelare modifică Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, și completează Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților.