Un risc major pune în pericol bugetul României. Un motor important al vistieriei a cedat

Totalul veniturilor bugetare colectate de ANAF în trimestrul I 2016 a însumat 49,78 miliarde de lei, ceea ce reprezintă  un grad de realizare de 107% a programului de încasări conform legilor bugetare anuale rectificate  (46,66 miliarde de lei – prin corelare cu încasările efective din operatiuni tip „swap” şi taxa clawback), arată datele obţinute exclusiv de ECONOMICA.NET din surse guvernamentale.

Aceasta înseamnă  o depăşire cu 6%, în indice nominal, cu 2,73 miliarde de lei, în cifre absolute, mai mult decât în perioada similară a anului 2015 (47,04 miliarde de lei). Mai departe, încasările din taxa pe valoarea adăugată au fost de 14,30 miliarde de lei, cu 245 milioane de lei (-2% indice nominal) mai mici decât încasările din perioada similară a anului 2015. Gradul de realizare a programului de încasări a fost de 110%, spun guvernanţii.

Sursele au comentat pentru ECONOMICA.NET că pentru o mai corectă înţelegere a diferenţei de 245 de milioane de lei trebuie ştiut că aceasta provine din creşterea sumelor de TVA rambursate către mediul economic (100 de milioane de lei), doar 145 de milioane de lei reprezentând scăderea încasărilor de TVA pentru operaţiuni interne şi importul de bunuri, realizate în condiţiile aplicării cotelor reduse de TVA ( 9%, respectiv 20% faţă de cota comună trecută, de 24%, utilizată in primul trimestru din 2015). Însă fostul şef al Fiscului spune că datele trimestriale au fost salvate de încasările din ianuarie, când el era încă în funcţie şi că din februarie încoace s-au petrecut lucruri ciudate în veniturile statului.

Cifrele arată bine, dar diavolul se ascunde în detalii

Fostul şef ANAF, Gelu Diaconu, demis de premierul Cioloş în februarie, mai are lucruri de zis şi subliniază că scăderea cotei generale de TVA de la 24% la 20% nu ar avea vreo influenţă în scăderile confirmate mai sus de Finanţe. Pentru că, arată el, anul trecut, ANAF a reușit să acopere golul de 500 milioane de lei pe lună (produs de scăderea TVA la alimente de la 24% la 9%) și chiar să colecteze TVA suplimentar.

Diaconu crede că situaţia este una conjuncturală, având în vedere că există un plus de 900 milioane lei la „rest venituri”. Adică, venituri nefiscale, bani care ar face ca programul bugetar să pară îndeplinit.

Din comunicatul dat presei de Ministerul Finanţelor cu încasările la luna februarie se observa o scădere din TVA de nu mai puţin de 15% faţă de februarie 2015, după un avans considerabil în ianuarie. În martie s-a întâmplat aproximativ acelaşi lucru, s-a colectat cu circa 650 de milioane de lei mai puțin decât în martie 2015, situaţie confirmată de datele surselor noastre.

O scădere inexplicabilă a încasărilor din TVA

Ne vom referi de-aici încolo doar la luna februarie pentru evidenţierea fenomenului, întrucât, afară de aceste venituri bugetare, obţinute de ECONOMICA.NET, date conjuncturale pentru martie nu sunt publice. Influenţa preţurilor în scăderea încasărilor TVA a fost mult mai mică în februarie decât se aştepta. Preţurile de consum au fost mai mici cu -2,7% în luna februarie 2016 comparativ cu luna februarie 2015, în ciuda scăderii TVA de la 24 la 20%. Pe alimente, acolo unde TVA a scăzut între timp de la 24% la 9%, deci o scădere de peste 65%, februarie 2015 la februarie 2016, arată o scădere a preţurilor de doar 6,5%, după datele INS.

Astfel, o reducere a încasărilor de TVA cu 15% putea fi provocată, în cazul menţinerii calităţii serviciilor de colectare ale statului la un nivel constant, doar de o scădere a consumului. Or, consumul a fost principalul motor de creştere a economiei în 2015, cu peste 4% avans faţă de 2014.

Însă, poate cea mai importantă cifră care poate arăta o disfuncţie gravă în treburile statului este avansul consumului în luna februarie 2016. Astfel, cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a crescut în luna februarie cu, atenţie, 21,8% comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut. Fie din consum propriu-zis, fie din conformarea agenţilor economici, pentru bugetul de stat trebuia să însemne acelaşi lucru.

O scădere similară a încasărilor din TVA şi în luna martie, aşa cum a avertizat fostul şef al Fiscului, ar duce gaura pe TVA la 1,25 miliarde de lei în doar 3 luni. De fapt, fiind vorba numai de ultimele două, pentru că în prima lună a anului, ANAF raporta o creştere de 16% la încasările din TVA.

De ce e atât de important TVA pentru stat

Veniturile din TVA acoperă un sfert din bugetul statului român. În 2015, în ciuda reducerii cotei la alimente de la 24% la doar 9%, TVA a reprezentat nu mai puţin de 24,5 din veniturile bugetare, fiind devansat, ca sursă, doar de contribuţiile sociale, care au adus tot pe acolo, adică 24,6% din resursele statului, cu amendamentul că nivelul acestora este criticat nu numai de mediul privat din România, ci şi de consultanţii internaţionali, urcând nefiresc de mult costul locului de muncă în condiţiile economice ale ţării.