BNR: În România nu există nicun emitent de criptoactive. Funcționează doar cinci emitenți de monedă electronică. UE a emis un nou Regulament care împarte criptomonedele în trei categorii
În ciuda multitudinii de firme de schimb și de platforme de tranzacționare de criptomonede, în România nu există nicio instituție emitentă de criptoactive, potrivit BNR. ”La acest moment sunt autorizate două instituții emitente de monedă electronică persoane juridice române, care desfășoară activitate de emitere de monedă electronică pe teritoriul național”, a răspuns Banca Centrală la solicitarea Economica.net.
”Totodată, potrivit registrului public ținut de banca centrală (regăsit la adresa https://www.bnro.ro/registre-si-liste-717.aspx#AI), activează în România trei sucursale ale unor instituții emitente de monedă electronică, autorizate în state membre ale UE, care au notificat prestarea de servicii pe teritoriul României în baza pașaportului european, prin exercitarea dreptului de stabilire”, precizează BNR.
Ca emitenţi de monedă electronică pe piaţa românească funcţionează Capital Financial Services S.A., cu cinci acționari români şi Orange Money, cu acționar Orange. Potrivit BNR, instituţia care acreditează şi supraveghează aceste entități, societăţile mai sus menţionate au dreptul să emită monedă electronică, să realizeze servicii de plată, depunere şi retragere de numerar într-un cont de plăţi, precum şi toate operaţiunile necesare pentru funcţionarea contului de plăţi, emiterea instrumentelor de plată, implicit a monedei electronice, acceptarea la plată a acestor instrumente şi remiterea de bani.
Banca centrală precizează că, ”până la această dată, niciuna dintre instituțiile în cauză nu a notificat banca centrală cu privire la emiterea unor criptoactive”.
Din perspectiva modificărilor legislative care vizează piața criptoactivelor a fost adoptat și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Regulamentul (UE) 2023/1114 privind piețele criptoactivelor și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 1095/2010 și a Directivelor 2013/36/UE și (UE) 2019/1937 (denumit în continuare Regulament/MiCA – “Markets in Crypto-Assets Regulation”).
MiCA stabilește un cadru unic de reglementare și supraveghere pentru activitatea cu criptoactive și entitățile cărora le este permisă desfășurarea acesteia. Scopul acestui regulament este să armonizeze cadrul legal aferent pieței criptoactivelor și să contribuie la dezvoltarea acestei piețe prin introducerea unor măsuri de securitate care sporesc nivelul de transparență asociat acestora.
Raportat la activitatea reglementată de MiCA se pot identifica trei tipuri de criptoactive care fac obiectul unor cerințe diferite în funcție de riscurile pe care le implică. Clasificarea are drept criteriu măsura în care criptoactivele urmăresc să își stabilizeze valoarea în raport cu alte active.
Primul tip constă în criptoactivele care urmăresc să își stabilizeze valoarea prin raportare la o singură monedă oficială și sunt denumite tokenuri de monedă electronică. Funcția acestor criptoactive este foarte similară cu cea a monedelor electronice și este probabil ca acestea să fie utilizate pentru efectuarea de plăți.
Al doilea tip de criptoactive cuprinde acele criptoactive a căror valoare este garantată cu un coș de active – denumite tokenuri raportate la active, și un al treilea tip de criptoactive care constă în criptoactive care nu sunt tokenuri raportate la active și nici tokenuri de monedă electronică și acoperă o gamă largă de criptoactive (cum este Bitcoin).
Regulamentul cuprinde cerințe extinse de reglementare și se regăsește la adresa https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32023R1114.