Expert Banca Mondială: Nu există nicio țară cu venituri cu adevărat mari care să fi reușit fără cercetare, dezvoltare și inovare. România are cea mai slabă colaborare între sectorul privat și cel de cercetare, IT-ul a crescut în ciuda lipsei sprijinului de la Guvern

”Nu există nicio țară cu venituri cu adevărat mari care să fi reușit fără cercetare, dezvoltare și inovare. Prin venit cu adevărat ridicat mă refer nu numai la perspectiva PIB-ului pe cap de locuitor, ci și la inegalitățile oportunităților legate de educație, de sănătate și așa mai departe. Vreau să spun că România este pe drumul cel bun, și în multe aspecte este acolo, dar încă există provocări în jurul acestui lucru. Apoi, ce înțelegem prin inovație? Și aici, mă refer la o viziune relativ largă asupra inovației. Așadar, vorbim și despre adoptarea tehnologiei și digitalizare până la invenții precum GPS-ul, smartphone-uri și toate celelalte aspecte. Deci asta vom acoperi ca Banca Mondială. Sunt adesea întrebat, de ce ne concentrăm pe inovație și antreprenoriat și nu doar pe acel tip de antreprenoriat în zonele mai sărace, și de ce contează inovația? Așadar, tipul de răspuns pe care îl dăm pe plan intern este că economiile cu productivitate ridicată duc la locuri de muncă de înaltă calitate și, de asemenea, la soluții societale care sunt bune pentru întreaga societate. De aceea este important”, a spus Łukasz Marć.

El a vorbit despre inovația ca motor al creșterii economice în România, soluții pentru stimularea inovației și rolul pe care statul îl are de jucat în stimularea inovației.

Potrivit acestuia, România are potențialul de a deveni o economie cu venituri mari, dar este necesară o investiție semnificativă în stimularea inovației și a creșterii productivității în toate regiunile țării. El a spus că economiile foarte productive se bazează pe mai mulți factori, unul dintre aceștia fiind înființarea de noi firme, care adesea sunt mai productive decât firmele care conduc piața.

”Unde stă România la acest capitol? Pe de o parte, numărul de companii noi create este peste ceea ce v-ați aștepta în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor. Dar, România are cea mai mare pondere a necesității antreprenoriatului, de trei ori mai mare decât în Polonia, de exemplu. Deci, oamenii înființează companii pentru că sunt nevoiți, nu pentru că vor, sau pentru că au gena antreprenoriatului în ei. Iar firmele noi nu sunt startup-uri, marea majoritate a acestora sunt doar microîntreprinderi mici noi. Și apoi celălalt număr pe care vreau să-l dau aici este că România are una dintre cele mai mici ponderi de întreprinderi inovatoare și asta este în toate statisticile”, a spus Łukasz Marć.

Reprezentantul Băncii Mondiale atrage atenția că România are cea mai slabă colaborare între sectorul privat și sectorul de cercetare, iar astfel de parteneriate ar trebui sprijinite.

”Acest lucru rezultă atât din faptul că sectorul cercetării nu este, desigur, cel mai puternic din Uniunea Europeană, dar și din faptul că nu există suficiente stimulente pentru ca cele două sectoare să discute între ele, să se înțeleagă și să creeze împreună unele soluții”.

Totodată, economia românească are un potențial semnificativ de creștere a productivității prin stimularea antreprenoriatului bazat pe inovație. În acest context, Łukasz Marć a vorbit despre importanța transformării digitale, ca mijloc de creștere a competitivității companiilor pe piață. Printre acțiuni recomandate de expert se numără susținerea startup-urilor prin programe de finanțare și incubare, promovarea culturii antreprenoriale în rândul educației și reducerea birocrației și a reglementărilor care descurajează inovația.

”Care sunt soluțiile? Acestea cuprind de la aspecte legate de reglementare, cum ar fi legislația pentru a înființa startup-uri. Toate aceste lucruri care nu există în acest moment în România sau vizele pentru înființarea de startupuri, până la finanțare mai mare pentru ecosistemul de startup-uri. Acesta este unul dintre aspecte. Dar ceea ce este și mai important, startup-urile sunt de fapt scale-up-uri și acesta este un fel de al doilea aspect de unde vine productivitatea. Vine din faptul că firmele devin din ce în ce mai productive prin introducerea de noi mașini, noi practici manageriale sau prin cercetare și dezvoltare”, a explicat economistul.

Sondajele realizate regulat în timpul pandemiei de Covid au arătat că firmele care sunt mai digitalizate s-au descurcat mai bine în acea perioadă plină de incertitudini. ”A existat o corelație. Firmele care au fost mai digitalizate au putut avea o scădere mai mică a vânzărilor și au putut să își revină mai devreme. Deci asta arată că digitalizarea este importantă. Dar, în același timp, când am întrebat companiile dacă intenționează să se digitalizeze, să își instruiască în continuare, am văzut că firmele care au fost cel mai puțin digitalizate au fost cele mai mulțumite de nivelul lor de digitalizare. Deci, există și un decalaj uriaș de percepție, iar acest lucru are consecințe asupra productivității și, de asemenea, asupra rezilienței firmelor în cazul în care sunt lovite de șocuri”, a adăugat Łukasz Marć.

”Statul are un rol de jucat”

Potrivit acestuia, un alt factor al productivității este câștigarea cotei de piață de către firmele mai productive. Uneori, firme mai puțin productive reușesc să crească cota de piață din cauza reglementărilor, practicilor monopoliste sau altor factori.

”Am văzut în sectoarele fluidelor și metalelor o companie care a fost mai puțin productivă, dar care a reușit să crească cota de piață în detrimentul celor mai productive, probabil din cauza unor reglementări, practici monopoliste sau alte lucruri. Este și cazul în unele sectoare din România. Trebuie să ne asigurăm că, dacă cineva are o idee bună, adică o firmă mai productivă, își poate crește efectiv cota de piață, poate intra pe noi piețe, pe piețele externe.”

Inovația este esențială pentru creșterea economică pe termen lung, dar este riscantă și necesită sprijin din partea statului, inclusiv finanțare publică și reglementare favorabilă.

”Statul are un rol de jucat. Mă adresez publicului. Sunteți un exemplu de succes. Vin din Polonia și noi suntem, de asemenea, o țară de succes, 4% din PIB din sectorul IT&C, voi sunteți la 7 sau 8%. Acestea sunt companii uimitoare, dar de multe ori creșterea s-a întâmplat, în ciuda faptului că statul nu a fost cu adevărat suficient de util, guvernele nu au fost cu adevărat de ajutor. Și sunt multe de făcut, deoarece inovarea este riscantă și această riscabilitate trebuie acoperită chiar în etapele inițiale, în special prin finanțarea publică din surse UE sau naționale, din cauza reglementării care va permite întreprinderilor mai productive să crească. Deci, există un rol important al statului și asta încercăm noi, ca Banca Mondială, să ajutăm țările și alte ministere să-și îmbunătățească politicile, astfel încât, pe termen lung, România să poată pune cu adevărat piciorul în categoria veniturilor mari în întregul spectru și în toate regiunile din România”, a spus în încheierea discursului său.

Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS) a organizat, miercuri, evenimentul International Summit & Gala Award. Înfiinţată în anul 1998, ANIS reprezintă interesele companiilor IT româneşti şi sprijină dezvoltarea industriei locale de software şi servicii, creşterea atât a companiilor implicate în proiecte de externalizare, cât şi a celor care generează proprietate intelectuală, prin crearea de produse.

Łukasz Marć este Economist Senior specializat în sectorul privat, inovare, productivitate, ecologie și adoptarea tehnologiei. Lucrează la Banca Mondială, concentrându-se în principal pe România și Polonia.

Citește și:

Bogdan Putinică, Microsoft România: Pentru salarii mai mari este nevoie de competențe digitale. Este responsabilitatea Guvernului și a politicienilor să ducă țara înainte