„Axa pentru cabinetele medicale, stomatologice sau veterinare a mers foarte bine la sate. La oraşe e lumea mai reticentă, dar nu înţeleg de ce. România se poate transforma cu ajutorul fondurilor europene”, a adăugat ea.
Printre proiectele la care a lucrat Valentina Savu se numără şi achiziţia de cai, sănii sau trăsuri pentru un antreprenor din nordul ţării care avea o cabană, dar care nu îşi permitea să facă un credit la bancă, dar şi un inginer agronom care a cumpărat trac¬toare, semănătoare şi o combină.
În ceea ce priveşte sectorul public, Savu a observat în cei şapte ani în care a activat în domeniul fondurilor europene că absorbţia fondurilor europene de către instituţiile publice se face greoi, iar acest lucru poate fi corectat prin angajarea unor profesionişţi şi prin schimbarea motivaţiilor acestora:”În sectorul public au o frică de a-şi asuma responsabilităţile, de a cunoaşte foarte bine ce au de făcut. Nu au suficient interes pentru acest lucru”.
În actualul exerciţiu financiar, proiectele disponibile pe site-ul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) se referă strict la sate pentru activităţile care sunt deja înfiinţate sau în curs de dezvoltare acolo.
„Sunt 10 miliarde de euro, pe axa 42 se pot face făbricuţe pentru producerea de produse din lapte, produse de cofetărie congelate, cacao, ciocolată, iar sumele sunt încurajatoare, ajung la un milion de euro sau chiar la 2.5 milioane de euro”, a punctat Valentina Savu, adăugând: „Strict pentru domeniul alimentar, lapte, produse din făină”.
Cea mai accesată linie este 64 pentru microîntreprinderi cu 2-5 angajaţi, care mai pot lua maximum 250.000 de euro pentru producţie. Contribuţia proprie a firmei este de 10%.
Pe orice axă există două tipuri de proiecte: construcţie şi dotarea ei sau achiziţie de utilaje, echipamente. „Nu sunt eligibile proiectele prin care vor să cumpere autoturisme cu fonduri europene.”, a precizat expertul.