Exporturile de gaze ruseşti spre Europa de Sud-Est, afectate de GNL şi gazele din Azerbaidjan – Reuters

Conform datelor publicate de grupul rus Gazprom, exporturile de gaze ruseşti spre Turcia, cea mai mare piaţă din regiune, au scăzut cu 36% în primul semestru al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2018, în timp ce exporturile spre Grecia şi Bulgaria s-au redus cu 12,7% şi, respectiv, cu 17,4%.

Preţul redus la gazele naturale lichefiate, ca urmare a cererii slabe în Asia, dar şi a creşterii producţiei în SUA, precum şi majorarea producţiei de gaze naturale, dar şi a livrărilor Azerbaidjanului, au ajutat unele state din regiune să îşi diversifice sursele de aprovizionare.

În total, exporturile Gazprom spre cele nouă state din Europa de Sud-Est au scăzut cu 27%, până la 14,2 miliarde metri cubi, în primele şase luni ale acestui an, comparativ cu 19,5 miliarde metri cubi în perioada similară a anului trecut.

„Preţurile reduse la gaze lichefiate accelerează tendinţa de reducere a dependenţei de gazele ruseşti”, a apreciat Alex Lagakos, directorul Greek Energy Forum, un centru de reflexie care se concentrează pe Grecia şi pieţele regionale.

Turcia a importat 8,1 miliarde metri cubi de gaze de la Gazprom în prima jumătate din 2019, în scădere faţă de 12,7 miliarde metri cubi în primele şase luni ale anului trecut. Dependenţa Turciei de livrările de gaze din Rusia a coborât până la 35% din necesarul său, de la 49%.

O sursă din industria gazelor din Turcia a apreciat că scăderea importurilor din Rusia ar putea avea ca obiectiv să „arate Gazprom că Turcia poate supravieţui şi fără gazele ruseşti”.

Însă, analiştii susţin că ţările din regiune nu încearcă să scape complet de Gazprom în favoarea gazelor lichefiate, ci mai degrabă vor să îşi reducă dependenţa mare de un singur furnizor. Gulmira Rzayeva, un cercetător asociat la Oxford Institute for Energy Studies, spune că regiunea vrea „să îşi crească securitatea energetică”.

Datele furnizate de Autoritatea de Reglementare a Pieţei Energetice din Turcia (EDPK) arată că, în primele şase luni ale anului, nivelul importurilor de gaze ale Turciei din Iran a rămas aproape nemodificat, în timp ce importurile din Azerbaidjan au crescut exploziv cu 43%, odată cu debutul celei de-a doua etape a câmpului gazifer Shah Deniz din Marea Caspică şi a conductei Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP) anul trecut. În paralel, importurile Turciei de gaze naturale lichefiate au crescut cu 12% în primele şase luni, până la 4,92 milioane tone, echivalentul a 6,7 miliarde metri cubi, arată datele furnizate de firma Refinitiv Eikon.

La rândul său, Grecia a importat 1,5 miliarde metri cubi de gaze de la Gazprom în primele şase luni ale anului, comparativ cu 1,7 miliarde metri cubi în perioada similară din 2018, în timp ce importurile de gaze lichefiate au urcat cu 156%, până la 820.000 de tone, echivalentul a aproximativ 1,1 miliarde metri cubi, arată datele Refinitiv Eikon. În consecinţă, cota controlată de Gazprom pe piaţa din Grecia a scăzut de la 60% până la 50%, în timp ce cota GNL a crescut de la 30% până la 40%, susţine Alex Lagakos.

„Acesta este unul dintre cele mai mari procente pentru GNL în Europa, comparabil doar cu cele de pe piaţa iberică”, a spus Lagakos.

Compania greacă Public Gas Company (DEPA) discută cu furnizorul american Cheniere un contract de aprovizionare pe termen lung cu gaze lichefiate şi, de asemenea, şi-a rezervat o capacitate de un miliard de metri cubi pe an prin Trans Adriatic Pipeline (TAP), un gazoduct care ar urma să devină operaţional în 2020.

Bulgaria, ţară care până anul trecut era aproape în întregime dependentă de gazele ruseşti, a avut două livrări de gaze lichefiate din SUA. Aceste gaze lichefiate ajung în Bulgaria prin Grecia, deoarece ţara vecină nu are un terminal de regazeificare, necesar pentru conversia gazelor lichefiate în gaze naturale. În luna aprilie a acestui an, Bulgaria a semnat un contract cu firma greacă DEPA pentru o nouă livrare de gaze.

De asemenea, la începutul acestui an, a demarat construcţia unui interconector de gaze între Bulgaria şi Grecia, care va permite Bulgariei să importe gaze naturale din Azerbaidjan. Autorităţile de la Sofia intenţionează să îşi acopere 30% din necesarul de gaze naturale cu livrări din Azerbaidjan, conform unui contract care prevede importul unui miliard de metri cubi pe an de la câmpul gazifer Shah Deniz 2.

Cu toate acestea, Gazprom intenţionează să îşi extindă reţelele de gazoducte în regiunea Europei de Sud-Est şi dincolo. În lunile următoare, grupul controlat de statul rus intenţionează să lanseze gazoductul TurkStream din Marea Neagră, care va avea o capacitate de 15,75 miliarde metri cubi pe an, în prima fază.

Gazprom a subliniat că recenta reducere a exporturilor sale spre Turcia şi alte state din regiunea Europei de Sud-Est nu îi afectează planurile pe termen lung cu privire la TurkStream.

„Nu ar fi corect să tragem o concluzie cu privire la cerere, plecând de la situaţia înregistrată la un anumit moment pe piaţă”, a informat Gazprom.

Conform cifrelor comunicate de Gazprom Export LLC, în anul 2018, compania a livrat României o cantitate de 1,32 miliarde metri cubi de gaze naturale, mai puţin de jumătate faţă de cantitate de 3,17 miliarde metri cubi livrată Bulgariei şi mai puţin de o cincime faţă de cantitatea de 7,41 miliarde metri cubi livrată Ungariei.