Expunerea băncilor străine pe România a coborât anul trecut cu 6 mld. dolari

Astfel, băncile străine aveau la sfârşitul anului trecut o expunere totală de 107 miliarde de dolari pe România, faţă de 113,151 miliarde dolari la finele lui 2010.

În cazul băncilor europene, expunerea pe România a coborât în 2011 cu 5,7%, sau 6,24 miliarde de dolari, de la 108,806 miliarde de dolari la 102,558 miliarde dolari.

Expunerea băncilor austriece pe România a scăzut anul trecut la 37,02 miliarde dolari, în scădere cu aproximativ 7,5%, sau 2,99 miliarde dolari, de la 40,018 miliarde de dolari la finele lui 2010.

Instituţiile bancare greceşti şi-au ajustat expunerea pe economia românească în scădere cu 2,34 miliarde de dolari, sau 11%, de la 21,14 miliarde dolari la 18,8 miliarde dolari.

În cazul băncilor franceze, expunerea pe România a coborât cu 1,13 miliarde dolari, sau 6%, de la 18,57 miliarde dolari la 17,44 miliarde dolari.

Instituţiile de credit italiene aveau la finele anului trecut o expunere de 13,33 miliarde dolari pe România, în scădere uşoară de la 13,6 miliarde dolari la sfârşitul anului anterior.

Băncile olandeze au înregistrat la sfârşitul lui 2011 o expunere de 7,196 miliarde dolari, în urcare de la 7,01 miliarde dolari în 2010, în timp ce instituţiile financiare germane şi-au crescut expunerea pe România de la circa 3,1 miliarde dolari la 3,62 miliarde dolari.

Expunera băncilor din Turcia pe România a coborât anul trecut de la 1,17 miliarde dolari la 827 milioane dolari.

În cazul instituţiilor de creidt din Spania, indicatorul a urcat puternic, de la 371 milioane dolari la 895 milioane dolari.

Expunerea băncilor din alte ţări decât cele amintite pe România a evoluat anul trecut după cum urmează: Marea Britanie, de la 2,24 miliarde dolari la 1,96 miliarde dolari; Statele Unite, de la 1,62 miliarde dolari la 1,96 miliarde dolari; Portugalia, de la 710 milioane dolari la 693 milioane dolari; Elveţia, de la 326 milioane dolari la 369 milioane dolari; Belgia, de la 439 milioane dolari la 346 milioane dolari; Japonia, de la 51 milioane dolari la 59 milioane dolari; Suedia, de la 50 milioane dolari la 20 milioane dolari; Danemarca, de la 6 milioane dolari la 12 milioane dolari.

Datele Băncii pentru Reglemente Internaţionale se bazează pe o metodologie proprie, diferită de cea luată în calcul la testele de stres efectuate de UE şi de metodologia Iniţiativei de la Viena, care se referă la fiecare bancă în mod individual. Metodologia BRI face ca în calculul expunerilor să fie luată în considerare valoarea totală a activelor subsidiarelor locale ale grupurilor străine, deşi o parte dintre acestea sunt finanţate local şi nu reprezintă împrumuturi internaţionale.

Metodologia BRI se bazează pe o statistică agregată de la ţară la ţară, iar instituţia compensează poziţiile şi cu expunerea inversă a ţării debitoare către statul de origine al unei bănci.

Indicatorul reprezintă totalitatea activelor financiare din bilanţ, incluzând în principal depozite şi poziţii faţă de alte bănci, credite şi avansuri către entităţi nebancare şi bancare, precum şi deţineri de valori mobiliare de credit, cum ar fi obligaţiunile sau titlurile de stat.

Din expunerea totală de 107 miliarde de dolari înregistrată la finele anului trecut, 76,83 miliarde dolari reprezintă creanţe internaţionale, iar restul de 30,17 miliarde dolari sunt poziţii ale sucursalelor din România ale băncilor străine în relaţie cu rezidenţi locali.

La finele lui 2010, expunerea internaţională se cifra la 75,12 miliarde de dolari, iar poziţiile sucursalelor din ţară în raport cu rezidenţi locali se ridicau la 38,02 miliarde dolari.

În România funcţionează 39 de bănci şi sucursale ale instituţiilor de credit din alte state. Expunerea băncilor străine pe România nu este legată neapărat de afacerile subsidiarelor şi sucursalelor româneşti. O bancă nu trebuie să aibă subsidiară sau sucursală într-un stat pentru a avea expunere pe economia respectivă.

Astfel, BCR, Raiffeisen Bank şi Volksbank România sunt controlate de grupuri financiare austriece, BRD este deţinută de grupul francez Societe Generale, iar instituţiile de credit din Grecia sunt prezente în România prin Alpha Bank, Piraeus Bank, Bancpost (EFG Eurobank), Banca Românească (National Bank of Greece), Emporiki Bank şi ATEBank.

Grupurile italiene UniCredit şi Intesa Sanpaolo au de asemenea subsidiare în România.

Pe piaţă mai sunt prezente, în rândul băncilor cu acţionariat străin, Bank Leumi (Israel), Credit Europe Bank şi Garanti Bank (Turcia), MKB Romexterra (cu acţionariat ungar la acea dată) şi OTP Bank (Ungaria), RBS (Marea Britanie), Marfin Bank (Cipru), Millennium Bank (Portugalia), Libra Internet Bank (controlată de fondul Broadhurst), C.R. Firenze (controlată indirect tot de grupul Intesa Sanpaolo), Romanian International Bank (acţionariat majoritar american), ProCredit Bank (controlată de ProCredit Holding, Germania) şi Porsche Bank (Germania).

Grupul financiar olandez ING este reprezentat prin ING Bank Amsterdam NV – Sucursala Bucureşti. Banca Italo Romena (Italia), Bank of Cyprus (Cipru), Fortis Bank (Belgia), Caixabank (Spania), Blom Bank (Franţa), Royal Bank of Scotland (Marea Britanie, prin subsidiara olandeză), Finicredito (Portugalia) şi Citibank Europe au de asemenea sucursale la Bucureşti.