Belgia are de mult timp doar trei furnizori de internet și telefonie – Proximus, Orange și Telenet – ceea ce înseamnă că prețurile la telecomunicații sunt mult mai mari decât în țările vecine din cauza lipsei de concurență pe piață. Dar, în pofida ofertelor mai avantajoase pe care Digi promite să le aducă consumatorilor, instalarea rețelei sale de cablu a stârnit furia proprietarilor de imobile, care sunt supărați de apariția cablurilor de fibră optică.
„Invazia” i-a determinat pe unii locuitori să se unească pentru a protesta împotriva Digi și au lansat o petiție prin care au obținut sprijinul locuitorilor din Auderghem, Schaerbeek, St-Josse și Anderlecht (patru din cele 19 comune din Regiunea Capitalei Belgiei – n. red.). În special, proprietarii nemulțumiți au subliniat faptul că, din punct de vedere tehnic, Digi ar putea să își furnizeze serviciile utilizând rețelele existente ale celorlalți trei furnizori de servicii.
Michaël de Borman, un locuitor al orașului s-a revoltat: „Fațadele din Bruxelles sunt deja acoperite de mai multe cabluri și cutii de conectare – am văzut clădiri cu zece cabluri și cutii de conectare atașate pe fațadă. Nu vom sta cu mâinile în sân și vom privi cum Bruxelles-ul se face urât”. Acesta a înființat și un grup de Facebook, care să îi unească pe cei nemulțuimți.
Mai mult, unii proprietari de locuințe spun că, în ciuda opoziției lor, Digi a instalat oricum cablurile. Aceștia sunt și mai supărați de faptul că nici comunele și nici Guvernul federal nu au, în prezent, autoritatea legală de a interzice Digi să instaleze cablurile, potrivit publicației RTBF.
Dar Institutul belgian pentru Servicii Poștale și de Telecomunicații (IBPT) subliniază că legislația belgiană nu permite proprietarilor de imobile să împiedice furnizorii de servicii să li se monteze cabluri pe fațade. De asemenea, legea (care datează din 1991) nu permite unui proprietar să refuze accesul la fațada sa doar pentru că un alt furnizor și-a pus deja cablurile pe fațadă. Doar atunci când clădirea este monument arhitectural trebuie să se facă aranjamente alternative, mai scrie sursa citată.
Semnatarii petiției cer încetarea imediată a șantierelor Digi și scoaterea cablurilor din casele ai căror proprietari și-au exprimat refuzul. De asemenea, cer autorităților „să solicite diverșilor operatori, inclusiv Digi, să împartă cablurile de fibră existente, pentru a evita cablurile redundante și urâțenia suplimentară a fațadelor din Bruxelles”.
Cu toate acestea, furnizorii de servicii sunt obligați să notifice proprietarii dacă intenționează să instaleze cabluri pe clădire. În caz contrar, proprietarul imobilului poate depune o plângere oficială.
Mulți dintre cei care au semnat petiția spun că Digi nu i-a informat cu privire la planurile de instalare și, astfel, nu ar fi respectat legea. Unii au mers atât de departe încât au spus că practicile Digi sunt ilegale și ar trebui să fie sancționate. În același timp, ei critică legile existente pentru că sunt „preistorice” și nepotrivite pentru a reglementa infrastructura de telecomunicații de astăzi.
Plângerile vor fi transmise către IBPT, deși nu este încă clar când va fi luată o decizie în această privință și ce ar putea implica aceasta.
În cadrul prezentării proiectului, directorul Digi Belgia, Jeroen Degadt, a fost chestionat cu privire la nemulțumirea locuitorilor a căror fațadă este nevoită să găzduiască cabluri suplimentare.
Răspunsul său, fără îndoială, nu va calma contestatarii, potrivit RTBF: „ Singura modalitate de a ne reduce costurile și de a oferi prețuri foarte accesibile publicului belgian este să ne instalăm singuri propria noastră rețea de fibră. Înțelegem că construirea unei astfel de rețele creează neplăceri, dar suntem gata să dezbatem.”
„Le explicăm ce facem celor care ne pun întrebări și când vor afla cât de mari sunt tarifele noastre, credem că locuitorii vor fi în cele din urmă foarte fericiți că am instalat fibră pe strada lor. Credem că frustrarea actuală a locuitorilor se va transforma rapid în optimism pentru că vor fi primii care vor putea beneficia de serviciile Digi”, a continuat acesta.
Publicația l-a întrebat de ce DIGI nu împarte fibra instalată de curând de competitorii de la Proximus, iar directorul a indicat o posibilă colaborare: „Repet că pentru a ne atinge ambiția de a oferi prețuri foarte accesibile, trebuie să controlăm întreaga rețea și, prin urmare, avem propriile noastre instalări. Acum, există locuri în Belgia unde colaborarea între operatori are mai mult sens decât în altă parte și suntem în favoarea unei astfel de colaborări pentru a reduce neplăcerile.
Digi este pregătit să își lanseze operațiunile în Belgia în această vară și a a deschis deja recrutările în această țară. Operatorul a precizat, în cadrul unei întâlniri cu presa locală, că va oferi prețuri mult mai mici decât concurenții, începând mai întâi cu telefonia mobilă și mai târziu, în acest an, cu serviciile fixe. Pe termen scurt, Digi vizează să poată deservi 30% din populație prin propria rețea mobilă la începutul celui de-al patrulea trimestru al anului 2025.
Trei ani mai târziu, la începutul trimestrului al patrulea din 2028, obiectivul său este de a avea o acoperire de 70%. În cele din urmă, până la sfârșitul anului 2030, al patrulea operator din Belgia vrea să se bazeze pe o acoperire proprie de 99,8%.
În ceea ce privește fibra optică, mai mult de 5 milioane de gospodării trebuie conectate pentru a beneficia de o acoperire totală. Implementarea acestei tehnologii a început deja la Bruxelles, unde primele 60.000 de locuințe au fost conectate la fibra optică Digi. Până la sfârșitul anului 2028, compania își propune să ajungă la un „procent semnificativ” – fără a-l preciza încă – din populație cu rețeaua sa de fibră optică.
Sursa foto: Michaël de Borman