Potrivit unui comunicat remis marţi AGERPRES, 50% dintre actorii de pe piaţa din România consideră comportamentul lipsit de etică nejustificat în atingerea obiectivelor financiare.
‘La nivel global există o susţinere puternică pentru creşterea transparenţei companiilor, într-un moment în care tensiunile geopolitice sunt în creştere, iar volatilitatea de pe pieţele financiare se intensifică. Ameninţările în creştere legate de criminalitatea informatică, finanţarea terorismului şi, de dată mai recentă, dezvăluirile legate de posibila utilizare incorectă şi pe scară largă a jurisdicţiilor de tip offshore, au sporit presiunile asupra guvernelor de a reacţiona, şi asupra companiilor de a identifica şi combate aspectele legate de fraudă, mită şi corupţie’, se arată în cea de-a paisprezecea ediţie a studiului.
Conform documentului, 39% din respondenţi cred că practicile legate de mită şi corupţie se petrec pe scară largă în ţara lor. Procentul a crescut puţin faţă de cel din 2014 (38%) şi cel din 2012 (38%). La o întrebare introdusă pentru prima dată în chestionarul din acest an, 32% din respondenţi au declarat că au avut temeri personale legate de mita şi corupţia de la locul lor de muncă.
‘O dată cu continuarea şi intensificarea luptei anticorupţie care vizează comportamentele terţelor părţi, şi cu recentele dezvăluiri legate de posibile utilizări incorecte ale structurilor financiare de tip offshore, liderii de afaceri sunt îndreptăţiţi să se concentreze asupra asigurării unui grad mai mare de înţelegere a clienţilor, partenerilor şi furnizorilor lor. Creşterea transparenţei constituie în mod clar un obiectiv important pentru interesului publicului larg’, a declarat David Stulb, liderul diviziei EY globale de investigare a fraudelor.
În ceea ce priveşte percepţia asupra corupţiei în cadrul pieţelor emergente, studiul identifică faptul că se consideră că indivizii responsabili de corupţie nu dau, de fapt, socoteală nimănui. 70% dintre respondenţii din Brazilia şi 56% din cei aflaţi în Africa şi Europa de Est cred că, deşi guvernele ţărilor lor sunt dispuse să declanşeze urmărirea penală, demersurile nu sunt eficiente iar dosarele nu se finalizează cu condamnări.
‘Conform studiului, 90% dintre respondenţii din România cred că instituţiile de aplicare a legii sunt pregătite să pună sub acuzare cazurile de corupţie, atunci când acestea sunt întâlnite. Acţiunile proactive întreprinse de către Parchet, în special de către Direcţia Naţională Anticorupţie, sunt recunoscute în UE şi considerate la nivel mondial drept poveşti de succes. Pe de altă parte, rezultatele studiului evidenţiază ca fiind necesară o mai mare comunicare a instituţiilor de aplicare a legii pentru a creşte susţinerea publicului în acţiunile de urmărire penală a persoanelor fizice’, a declarat Kenan Burcin Atakan, EY România.
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Compania are birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.