EY: 55% dintre antreprenori consideră că România va oferi un mediu de afaceri prietenos în maximum 10 ani

De asemenea, 62% dintre antreprenori consideră că educaţia antreprenorială s-a îmbunătăţit în România în ultimul an, faţă de 58% în ediţia din 2014 a studiului, 50% spun că aspectele de natură fiscală reprezintă cel mai mare obstacol în dezvoltarea unei afaceri în România, iar 65% dintre antreprenori cred că eşecul în afaceri este penalizat de către societate.

Astfel, studiul semnalează că 34% dintre antreprenorii români care au răspuns chestionarului EY ‘Antreprenorii vorbesc – Barometrul antreprenoriatului românesc 2015’ se aşteaptă ca România să ofere un mediu prietenos pentru dezvoltarea afacerilor într-un orizont mediu de timp (5-10 ani), în timp ce 21% dintre ei se aşteaptă ca acest lucru să se întâmple într-un orizont scurt de timp (3-5 ani). Dacă 55% dintre antreprenori indică un orizont de maxim 10 ani, 19% dintre antreprenori sunt mult mai pesimişti. Aceştia din urmă consideră că România are nevoie de cel puţin 30 de ani pentru a deveni un mediu pro-business.

Aproape 50% dintre respondenţi indică aspectele de natură fiscală, precum impredictibilitatea reglementărilor, complexitatea fiscalizării şi nivelul taxelor, ca reprezentând cel mai mare obstacol în crearea şi dezvoltarea unei afaceri în România.

De asemenea, din analiza cuvintelor utilizate de antreprenori pentru a indica obstacolele cele mai importante în dezvoltarea afacerilor se observă faptul că lipsurile le marchează activitatea, fie că este vorba despre lipsa predictibilităţii fiscale, a resurselor umane calificate, a susţinerii antreprenorilor de către administraţiile locale şi centrale, lipsa incubatoarelor de afaceri sau a resurselor financiare.

La fel ca la ediţia anterioară a studiului, dintre cei 5 piloni care sprijină dezvoltarea antreprenoriatului, educaţia şi formarea antreprenorială reprezintă singurul factor perceput de majoritatea antreprenorilor ca având o evoluţie pozitivă: 62% dintre antreprenori consideră că acest factor s-a îmbunătăţit în România în ultimul an, faţă de 58% în ediţia din 2014.

Pe de altă parte, 42% dintre respondenţi au indicat o îmbunătăţire a culturii antreprenoriale, 37% cred că ajutorul oferit de organizaţiile specializate în dezvoltarea antreprenoriatului a cunoscut o evoluţie pozitivă, iar 30% că accesul la finanţare s-a îmbunătăţit. Doar 20% dintre respondenţi consideră că reglementarea şi fiscalizarea au cunoscut o evoluţie pozitivă în 2014.

În viziunea antreprenorilor români, top 5 măsuri guvernamentale care ar susţine dezvoltarea afacerilor româneşti pe termen scurt sunt: reducerea poverii fiscale şi acordarea de facilităţi fiscale (45%), reducerea birocraţiei şi simplificarea legislaţiei, în special a Codului fiscal (15%), oferirea de garanţii de stat pentru credite, mai ales pentru start-up-uri (8%), îmbunătăţirea colaborării şi comunicării între mediul public şi cel privat (7%) şi stabilitatea mediului fiscal (5%).

Potrivit sursei citate, 82% dintre respondenţi consideră accesul la finanţare dificil sau foarte dificil, în scădere cu 6 puncte procentuale faţă de ediţia anterioară a studiului. Top 3 instrumente de finanţare cu impact pentru companiile antreprenoriale sunt creditele bancare, fondurile europene şi microfinanţarea.

În privinţa ariilor de acţiune ale Guvernului, antreprenorii români consideră următoarele măsuri ca fiind cele mai potrivite pentru a îmbunătăţi accesul la finanţare al companiilor antreprenoriale: facilităţile fiscale pentru investiţiile în companii mici (26%); oferirea de garanţii pentru credite (20%); impozitarea redusă a câştigurilor de capital (18%); eşecul în afaceri este penalizat.

Studiul mai subliniază că frica de eşec rămâne una dintre barierele semnificative pentru abordarea antreprenoriatului. Un procent de 65% dintre antreprenori consideră că eşecul în afaceri este penalizat de societatea românească, fiind perceput ca o barieră pentru viitoarele proiecte de afaceri (37%), o nereuşită în carieră (17%) sau indică lipsa abilităţilor necesare pentru a fi antreprenor (11%). Doar pentru 29% dintre antreprenori eşecul în afaceri este un prilej de învăţare.

Programele specifice de educaţie antreprenorială (56% dintre răspunsuri) sunt pentru întreprinzătorii români cele mai reprezentative pentru îmbunătăţirea percepţiei asupra antreprenoriatului ca alegere de carieră în rândul tinerilor. Pe locul al doilea, cu 22% dintre opţiuni şi în creştere faţă de anul trecut, s-au situat programele guvernamentale care susţin antreprenoriatul.

În acelaşi timp, antreprenorii oferă mentorat celor aflaţi la început: 68% mentorează antreprenori de start-up-uri într-un cadru organizat sau informal.

Potrivit studiului EY, dintre formele de ajutor coordonat oferite de asociaţii şi instituţii specializate, antreprenorii consideră incubatoarele şi acceleratoarele de afaceri ca având pe termen lung cel mai important rol în dezvoltarea antreprenoriatului, urmate de programele guvernamentale pentru start-up-uri. În România, aceste programe sunt coordonate de Direcţia Politici Antreprenoriale şi Implementare Programe pentru IMM-uri, din cadrul Ministerului Energiei, IMM-urilor şi Mediului de Afaceri.

‘Antreprenoriatul este una dintre forţele majore care schimbă lumea aşa cum o ştim, manifestându-se din ce în ce mai puternic în ţările cu tradiţie antreprenorială, dar şi în ţările emergente. Antreprenoriatul se schimbă şi el, tot mai mulţi tineri înfiinţându-şi propria companie. Aproape 50% dintre antreprenorii de la nivel mondial au între 25-44 de ani. De asemenea, tinerii între 25-34 de ani sunt cea mai antreprenorială grupă de vârstă. Provocarea majoră pentru tinerii şi antreprenorii români este să ţină pasul cu aceste evoluţii rapide care au loc la nivel mondial. Aceeaşi provocare o au în egală măsură şi instituţiile publice. Problemele legate de reglementare (complexitatea fiscalizării, birocraţia, lipsa predictibilităţii fiscale) sunt cele mai presante aspecte pentru IMM-urile româneşti, faţă de creşterea bazei de clienţi, care reprezintă cea mai importantă problemă pentru IMM-urile din Uniunea Europeană’, spune Bogdan Ion, country managing partner, EY România.

Studiul EY România privind percepţia antreprenorilor români asupra mediului antreprenorial local are la bază răspunsurile la un chestionar online a 369 de antreprenori, analiza unor indicatori economici şi sociali cantitativi, concluziile unor mese rotunde organizate cu antreprenorii şi analiza a peste 100 de bune practici şi iniţiative guvernamentale din ţările G20 şi România. Dintre respondenţii la chestionar, 49% au afaceri de sub 1 milion euro, 31% afaceri între 1-5 milioane euro, 10% între 5-15 milioane euro, iar 10% venituri de peste 15 milioane euro. Cei mai mulţi respondenţi provin din Bucureşti (39%) şi judeţele Cluj (8%), Braşov (7%) şi Timiş (7%).

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări.