EY: Incertitudinile fiscale şi legislative din ultimul an au afectat planurile de investiţii pentru 57% dintre companii

Conform studiului, procentul optimiştilor a scăzut semnificativ faţă de ediţia anterioară a studiului (18% în 2019 versus 31% în 2018), ilustrând un fond de îngrijorare, alimentat de incertitudinile fiscale şi legislative, caracterul nesustenabil al creşterii economice bazată pe consum şi de presiunile inflaţioniste, aceştia fiind doar câţiva potenţiali factori care pot influenţa mediul de afaceri în 2019.

Având în vedere estimarea unui ritm de creştere mai puţin puternic al consumului privat în 2018, fondul accentuat de îngrijorare al respondenţilor a scăzut în 2019 comparativ cu 2018 (18% faţă de 26%).

Raportul realizat de EY, în parteneriat cu Business Mark, are la bază un sondaj online la care au răspuns 301 lideri de organizaţii din diverse sectoare ale economiei româneşti, în perioada 25 octombrie – 10 decembrie 2018.

Din perspectiva pieţei locale, executivii români pierd din optimism, păstrând însă acelaşi nivel ridicat de încredere pentru cererea de produse şi servicii (44%). Când vine vorba despre investiţiile private în economia locală, nivelul de încredere scade, 36% dintre respondenţi acordând un vot negativ. În ceea ce priveşte piaţa de capital, oamenii de afaceri români nu sunt foarte optimişti, doar 15% dintre aceştia acordându-le votul lor de încredere. Aceleaşi perspective negative
planează şi asupra stabilităţii pe termen scurt a pieţelor. Analizând evoluţia încrederii liderilor de companii din România asupra economiei locale de la sfârşitul anului 2018 vs. începutul acestuia, se observă o creştere a numărului de optimişti în ceea ce priveşte profitabilitatea companiilor (25% versus 20%).

Reducerea costurilor şi creşterea productivităţii, primele în ordinea priorităţilor executivilor

Conform barometrului, reducerea costurilor (27%) şi creşterea productivităţii (26%) sunt primele în ordinea priorităţilor executivilor din România având în vedere condiţiile mediului de afaceri din ultimul an. Achiziţia de talente completează topul priorităţilor, fiind semnificativ mai importantă pentru liderii de companii cu capital majoritar străin. Firmele mari (considerând numărul de angajaţi şi cifra de afaceri) pun pe primul plan reducerea costurilor, pe când cele mai mici se axează pe creşterea productivităţii.

De asemenea, studiul arată că 98% dintre oamenii de afaceri respondenţi indică necesitatea unei strategii de ţară orientate către o creştere sustenabilă şi recuperarea decalajelor structurale. România trebuie să lupte în continuare împotriva corupţiei, la îmbunătăţirea reglementărilor şi a cadrului fiscal pentru a încuraja investiţii mai mari din partea sectorului privat. Îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor Europene pentru a reduce decalajul infrastructural al ţării reprezintă un factor important în creşterea productivităţii. Economiştii susţin adoptarea de către guvern a unei strategii fiscale neutre – în caz contrar stabilitatea macroeconomic fiind ameninţată, mai semnalează documentul. Tensiunile create la nivel legislativ şi economic conduc la o ţară mai puţin atractivă pentru investiţii.

Pentru ca strategia de ţară să aibă succes, oamenii de afaceri intervievaţi consideră că cel mai important factor care trebuie luat în considerare este coerenţa legislativă şi/sau fiscală deopotrivă cu stabilitatea de care România duce lipsă de mulţi ani. Infrastructura şi investiţiile sunt factori importanţi care ar trebui să fie prioritari în strategia de ţară.

În ceea ce priveşte provocările cu care se confruntă mediul de afaceri, cele mai importante piedici în dezvoltarea afacerilor pentru managerii şi antreprenorii din România în 2019 ţin în continuare de politicile publice şi de factori controlaţi de instituţiile statului prin incertitudinea fiscală (72%), lipsa stabilităţii politice (58%) şi birocraţia (53%). Aceasta din urmă, împreună cu starea economiei naţionale, dar şi nivelul de taxare reprezintă motive de îngrijorare pentru mai mulţi dintre executivii români, înregistrând o creştere de 4-7 procente comparativ cu anul anterior.