EY România: Aproape jumătate dintre companii anticipează pentru anul 2021 creşteri ale cifrelor de afaceri

Procesul de digitalizare a instituţiilor statului, care va uşura inspecţiile fiscale, va continua în acest an, aşa cum a dat asigurări inclusiv preşedintele ANAF, Mirela Călugăreanu, invitatul special al Conferinţei.

„Digitalul cred că fost cuvântul anului 2020, iar digitalizarea economiei globale – cel mai mare catalizator al schimbării recente. Şi în România, în multe domenii, digitalizarea s-a produs aproape peste noapte. Anul acesta, după mulţi alţii în care acest proces a trenat, sistemul SAF-T ar putea să înceapă să funcţioneze”, a declarat Alex Milcev, liderul practicii de Asistenţă Fiscală şi Juridică, EY România.

Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică pentru clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Asia Centrală (CESA) a afirmat că nu vom asista la majorări ale taxelor, după cum înţelegem din declaraţiile oficialilor, în ciuda presiunilor asupra bugetului de stat, provocate de deficitul înregistrat în 2020. În schimb, companiile trebuie să se pregătească, pentru că numărul raportărilor către instituţiile de stat este în creştere, cum ar fi, de exemplu, aşteptatul SAF-T sau iminentele raportări pe DAC 6.

„Schimbările pe care le trăim sunt necesare. Traversăm o perioadă dificilă, care poate fi văzută ca un moment de accelerare a anumitor procese – cum ar fi digitalizarea. Ne aşteptăm şi la alte măsuri de susţinere a mediului de afaceri – din câte înţelegem, vor fi noi scheme de ajutor de stat promovate pe platforma unora dintre fondurile europene de care România va beneficia”, a punctat Mihaela Mitroi.

Potrivit sursei citate, semnale pozitive se regăsesc şi în aşteptările mediului de afaceri, având în vedere că mulţi dintre reprezentanţii mediului de business estimează o creştere a cifrei de afaceri în 2021.

La întrebarea „În ce măsură v-au ajutat facilităţile oferite de stat?”, un procent semnificativ de aproximativ 50% dintre respondenţi au spus că puţin sau foarte puţin.

„Explicaţia ar putea fi că aceste facilităţi fie au venit prea târziu, fie agenţii economici în cauză nu le-au putut accesa”, a explicat Mihaela Mitroi.

În schimb, din rândul companiilor care au apelat la facilităţile fiscale oferite de stat în perioada stării de urgenţă şi de alertă, de departe cea mai utilizată este reducerea la plata impozitului pe profit – menţionată de 40% dintre respondenţi, urmată de şomajul tehnic – 23% dintre respondenţi, eşalonarea la plată – 9% şi ajutor de stat – 9%.

Conform sondajul EY, 44% dintre respondenţi au folosit o singură facilitate fiscală, 15% două facilităţi fiscale şi 12% trei facilităţi fiscale în cursul anului 2020.

Echipa de fiscalitate a EY a purtat participanţii şi prin „Odiseea fiscală” a anului 2021, punctând, pe baza modificărilor recente survenite în legislaţie, câteva aspecte esenţiale pe care mediul de afaceri ar trebui să le cunoască.

„Pandemia COVID-19 determină schimbări importante în ceea ce priveşte capitalul uman, survenite cu viteză meteorică, dincolo de cele conexe cifrelor la nivel macro-economic. Forţa de muncă se transformă, relaţiile de muncă se flexibilizează şi se digitalizează, modelele de taxare apar uneori ca anacronice. Într-un viitor care se schimbă cu viteza luminii, toţi ochii trebuie să fie aţintiţi asupra implicaţiilor fiscale şi juridice presupuse de diferitele tipuri de colaborare între companii şi indivizi, din ce în ce mai complexe”, a spus Claudia Sofianu, Partener, Lider EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Asia Centrală (CESA), Departamentul Impozit pe Venit şi Contribuţii Sociale.

Georgiana Iancu, Liderul Departamentului de Impozite Indirecte EY România, consideră că, în contextul presiunii bugetare şi al unui decalaj de TVA în creştere „ne putem aştepta la o intensificare a inspecţiilor fiscale inclusiv în zona de TVA, iar mediul de afaceri trebuie să acţioneze suficient de agil, pentru a răspunde exigenţelor inspectorilor fiscali”.

„Nu ne dorim creşteri ale cotelor de TVA, cred că o soluţie alternativă pentru România poate fi lărgirea bazei impozabile, mai bine zis de reîntregire a ei, raportată la corectitudinea aplicării unor excepţii de la regulile de bază în materie de TVA. Concret, susţin mai degrabă creşterea veniturilor din TVA corelată cu validarea aplicării corecte şi echitabile a cotelor reduse de TVA de către toţi contribuabilii sau prin identificarea acelor operatori economici care, deşi angajaţi în activităţi economice, nu declară TVA în legătură cu aceste operaţiuni”, a completat Georgiana Iancu, liderul Departamentului de Indirecte, EY România.

Liderul practicii de Litigii şi controverse fiscale, Emanuel Băncilă, a subliniat importanţa reexaminării contestaţiei fiscale.

„Codul de procedură fiscală a fost modificat la sfârşitul anului trecut, prin introducerea posibilităţii de reexaminare a contestaţiei fiscale. Aceasta reprezintă o a doua şansă pentru contribuabil de a contesta rezultatele unei inspecţii fiscale. De asemenea, contribuabilii trebuie să ştie că o nouă regulă obligatorie a fost instituită de Curtea Supremă pentru autorităţile fiscale, în ceea ce priveşte perioada maximă care poate fi controlată. Încetează, astfel, o perioadă de peste 17 ani în care organele fiscale controlau şase, în loc de cinci ani”, a mai anunţat Emanuel Băncilă.

În ceea ce priveşte zona de taxe şi operaţiuni vamale, Mihai Petre, Director, Consultanţă vamală şi accize, EY România, a arătat că ţara noastră face un pas important înainte în normalizarea procesului de vămuire a mărfurilor.

„Nevoia de utilizare a simplificărilor vamale a devenit parte din Programul de Guvernare a României 2020 – 2024. Cu o rată de utilizare de doar 10%, comparativ cu media europeană de 65%, autorităţile din România dau semnalul aşteptat de mult timp în piaţă. Vom asista, sunt convins, la o creştere semnificativă a preocupării societăţilor comerciale pentru vămuirea simplificată, pentru reducerea costurilor şi creşterea predictibilităţii vămuirii mărfurilor. În fond, ţinta asumată prin Programul de Guvernare, de 65% în 2024, nu este neapărat ambiţioasă, având în vedere că există foarte multe ţări în Uniunea Europeană cu o rată de 70-80%”, a explicat Mihai Petre.