Începând cu 2016, sectorul imobiliar s-a clasat pe locul al doilea după cel industrial în ceea ce privește capitalul atras din investițiile străine directe, potrivit datelor din raportul Băncii Naționale cu privire la investițiile străine directe în 2019.
În ultimii zece ani, piața imobiliară totală a crescut de peste două, segmentul comercial dezvoltându-se cu 80%, cel al spațiilor de birouri cu 100% și cel industrial cu 150%, spune Dan Fleşariu, Head of Real Estate Transactions, în cadrul departamentului de Strategie şi Tranzacţii, EY România, care crede că sectorul imobiliar va rămâne unul dintre vectorii principali pentru investițiile străine.
Cele mai afectate segmente ale pieței imobiliare, birourile și retailul, își revin treptat din pandemie.
Segmentul spațiilor de birouri își revine, însă mai degrabă într-o formă de „U”, decât de „V”, mai arată analistul EY. După ce aproape un an angajatorii au implementat munca de acasă, această opțiune se va păstra.
„Prin urmare, este de așteptat ca angajatorii să decidă să reducă costurile recurente cu chiria și utilitățile în contrapartidă cu o cheltuială unică pentru un sprijin financiar acordat angajaților pentru amenajarea spațiului de lucru de acasă, care poate fi amortizată în mai puțin de un an. Reducerea densității salariaților din motive de siguranță sanitară, precum și posibila recompartimentare pentru separarea spațiilor deschise mari ar trebui să atenueze parțial efectul telemuncii, dar rezultatul net nu poate fi stabilit deocamdată”, este de părere Dan Fleșariu.
Acesta mai spune că există un risc real ca piața spațiilor de birouri să devină suprasaturată pe termen scurt și mediu, risc care i-a făcut pe unii dezvoltatori să schimbe destinația unora dintre clădirile lor, de la cea de birouri la rezidențială, cum este cazul dezvoltatorului One United.
De suferit vor avea și clădirile de birouri care au fost date în folosință în 2017, și asta datorită gradului de conștientizare tot mai mare legat de siguranța sanitară și amprenta de carbon asupra mediului.
„Efectele vor fi graduale, odată cu expirarea actualelor contracte de închiriere, și vor îmbrăca forma reducerilor de chirii și/sau a creșterii ratei de neocupare. Este de așteptat ca gradul total de neocupare pe piața spațiilor de birouri să depășească 15% în 2021, distribuit asimetric în defavoarea clădirilor mai vechi”, mai spune Fleșariu.
Puternic afectat de efectele pandemiei este și sectorul comercial, care a început să-și revină mai rapid decât se anticipase, în formă de „V”.
„Numărul de vizitatori ai marilor centre comerciale a revenit până la 60% – 70% din nivelurile anterioare crizei, iar cifra de afaceri a chiriașilor a urmat mai lent aceeași tendință. Cu toate acestea, atenția marilor dezvoltatori de spații comerciale s-a mutat de la mall-uri la parcurile comerciale, acestea din urmă fiind în general percepute ca mai puțin afectate de criză”, mai spune analistul EY.
Cu 650.00 de mp de spații logistice închirite în 2020, criza cauzată de pandemie a pus presiune suplimentară asupra tuturor lanțurilor de aprovizionare, indiferent dacă este vorba de comerțul tradițional, de comerțul online sau de producția industrială.
Dezvoltatorii de spații logistice au reacționat prompt și eficient pentru a satisface creșterea cererii, iar logistica urbană va înregistra o creștere semnificativă în anii următori, fiind o necesitate pentru eficientizarea distribuției.
Rezidențialul a fost surpriza anului, chiar dacă estimările din primăvara lui 2020 au fost pesimiste. „Volumul tranzacțiilor a fost similar cu cel din 2019, în timp ce prețurile au crescut per total cu 5% în 2020. Se observă o tendință de creștere a cererii pentru spații rezidențiale și, atât timp cât evoluția prețului menține o marjă rezonabilă și sănătoasă peste rata inflației, este de așteptat ca această tendință să se mențină”, mai spune Dan Fleșariu.