„Deşeurile de echipamente electrice şi electronice („DEEE”) cum ar fi computere, televizoare, frigidere şi telefoane mobile sunt o parte din deşeurile cu cea mai rapidă creştere din Uniunea Europeană. Conform informaţiilor publicate pe site-ul Comisiei Europene, acestea vor depăşi cantitatea de 12 milioane de tone până în 2020. Ca urmare a gestionării defectuoase a deşeurilor electrice şi electronice, la începutul anului 2019, Comisia Europeană a transmis României o scrisoare de notificare oficială cu privire la deficienţele în adoptarea normelor UE privind DEEE, acesta fiind primul pas în cazul începerii procedurii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor. Dacă România nu ia măsuri în acest sens, Comisia Europeană poate decide să trimită mai departe o notificare către Curtea Europeană de Justiţie şi să impună sancţiuni financiare semnificative. În acest context, e important de reamintit companiilor că au rămas mai puţin de 3 luni până la intrarea în vigoare a contribuţiei pentru nerealizarea obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice”, explică Daniela Neagoe, senior manager în Comerţ Internaţional, Asistenţă Fiscală şi Juridică din cadrul EY România.
Conform consultanţilor, în prezent, o contribuţie de 4 lei/kg, respectiv 20 lei/kg (pentru lămpi) se datorează pentru diferenţa dintre cantităţile de echipamente electrice şi electronice („EEE”) declarate ca fiind introduse pe piaţa naţională şi cantităţile constatate de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).
Începând de anul viitor, această contribuţie pentru nedeclararea EEE se transformă în contribuţie pentru neîndeplinirea obligaţiilor anuale de colectare.
„Frecvent, se face confuzie între producătorii de EEE-uri în sensul legislaţiei de mediu şi producătorii de EEE-uri în sensul operatorilor economici care fabrică EEE-uri. Astfel, operatorii economici consideraţi producători, în sensul legislaţiei de mediu, sunt acele societăţi care au sediul în România şi fabrică echipamente electrice şi electronice sau ale căror EEE-uri sunt proiectate sau fabricate şi comercializate sub propria marcă comercială, sau operatorii economici care revând pe teritoriul României sub propria marcă comercială echipamente produse de alţi furnizori. Totodată, producători de EEE-uri sunt consideraţi şi acei operatori economici care au sediul în România şi importă/achiziţionează intracomunitar EEE-uri sau care au sediul într-un alt stat membru sau într-o ţară terţă şi vând EEE în România prin mijloace de comunicare la distanţă direct gospodăriilor particulare sau utilizatorilor în afara gospodăriilor particulare”, menţionează reprezentanta EY România.
Potrivit sursei citate, în vederea introducerii pe piaţă a EEE-urilor, producătorii au obligaţia de a se înregistra la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM), în Registrul producătorilor de echipamente electrice şi electronice. În urma acelei înregistrări, fiecare producător va primi un număr de înregistrare care va fi comunicat tuturor reţelelor comerciale prin care sunt vândute EEE-urile.
Începând cu data de 1 ianuarie 2020, operatorii economici care introduc pe piaţa naţională echipamente electrice şi electronice vor datora contribuţia de 4 lei/kg, respectiv 20 lei/kg (pentru lămpi) pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice corespunzătoare obligaţiilor anuale de colectare (45%) şi cantităţile efectiv colectate.
Totodată, începând cu aceeaşi dată, producătorii de echipamente electrice şi electronice vor fi obligaţi să se înregistreze şi în format online în Registrul naţional al producătorilor de EEE-uri.
În perioada 2017 – 2020, rata de colectare pe care trebuie să o atingă producătorii de echipamente electrice şi electronice este de 45%. O altă modificare va intra în vigoare începând cu anul 2021, şi anume rata de colectare care va creşte la 65%.
„Având în vedere toate aspectele menţionate mai sus, cu siguranţă data de 1 ianuarie 2020 va veni cu noi provocări pentru toţi producătorii de EEE-uri, cât şi pentru organizaţiile colective care acţionează în numele acestora, în ceea ce priveşte modul de gestionare a DEEE-urilor şi de raportare a acestora către Administraţia Fondului pentru Mediu”, subliniază Neagoe.
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 284.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 36,4 miliarde de dolari, în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2019.
Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale. În prezent, compania are peste 800 de angajaţi în România şi Republica Moldova, care lucrează în birourile deschise în în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.