Familia canadiană Lundin vrea cuprul românesc
Compania canadiană Lundin Group este primul potenţial investitor care vine să se intereseze de societatea de stat Cuprumin Abrud după eşecul privatizării din primăvară cu Roman Copper Corp., altă societate canadiană, potrivit şefului OPSPI (Oficiul pentru Privatizare şi Participaţiei Statului în Industrie), Gabriel Dumitraşcu. „S-au purtat doar discuţii preliminare, ei s-au prezentat şi ne-au spus că nu au participat la licitaţia din primăvară pentru că nu ştiau ce se întâmplă cu autorizaţia de mediu a companiei. Canadienii s-au interesat de situaţia actuală a companiei şi aşteaptă să fie lansată din nou la privatizare”, a precizat Dumitraşcu. Discuţiile au avut loc la sediul Ministerului Economiei în urmă cu doar câteva zile.
Compania canadiană Lundin Group este, deocamdată, singurul potenţial investitor la Cuprumin care şi- manifestat interesul pentru compania de stat. Canadienii sunt o companie minieră şi de energie condusă de familia Lundin şi prezentă pe patru continente. A fost înfiinţată de Adolf Lundin în 1994 iar conducerea executivă se află în mâinile fiilor săi Lukas şi Ian Lundin. Lundin Group are venituri anuale de 2,4 miliarde de dolari şi are activităţi în principal în minerit şi energie. Mai multe detalii despre canadieni găsiţi aici.
La începutul acestui an a existat o încercare de a privatiza Cuprumin care a eşuat din cauză că adjudecatarul licitaţiei nu a plătit în termenul legal banii pe pachetul majoritar. Firma canadiană Roman Copper Corp., înfiinţată cu doar câteva luni înainte, a licitat 200,8 milioane de euro însă banii nu au fost vărsaţi în termenul legal de 10 zile drept pentru care licitaţia a fost declarată anulată.
Pentru a nu eşua, din nou, în încercarea de a vinde Cuprumin, Guvernul schimbă strategia sa de privatizare. Compania nu se va mai vinde investitorului care va oferi cel mai bun preţ decât dacă acesta va fi considerat strategic. Mai precis, să se înhame la investiţii care să păstreze locurile de muncă şi să sporească producţia anuală de la 1,2 milioane tone de zăcământ cuprifer la 3,4-3,5 milioane tone. Cel mai probabil privatzarea se va face prin atragerea acestui investitor strategic într-o majorare de capital prin intermediul cărei să devină acţionar majoritar fără o vânzare propriu-zisă a pachetuluid e acţiuni al statului. Şeful OPSPI a avansat şi un ordin de mărime a acestei majorări de capital – 300 de milioane de euro însă a precizat că este doar orientativă.
Mai mult, pentru a nu descuraja investitorii, statul va depune toate demersurile pentru reinnoirea autorizaţiei de mediu, acum expirată. „În primul rând trebuie spulberat gradul de incertitudine legat de continuarea activităţii în condiţiile în care autorizaţia de mediu a expirat şi nu este reinnoită fapt care a făcut marile companii internaţionale să fie sceptice cu rpivire la Cuprumin. Investiţiile de mediu legate de programul de conformare se ridică la zeci de milioane de euro pe care trebuie să ni le asumăm, eşalonat pe mai mulţi ani, pentru ca societatea Cuprumin să devină atractivă pentru un nume mare”, a precizat Dumitraşcu pentru ECONOMICA.NET. Pentru a rezolva problema cu atorizaţia de mediu Ministerul Economiei pregăteşte un memorandum care să se constituie într-o exceptare de la legea care prevede ca 85% din profitul companiilor de stat să se ducă la dividende pentru ca profitul pe 2012(circa 5 milioane de euro – n.r) să fie alocat pentru începerea învestiţiilor aferente programului de conformare.
Schimbarea strategiei de privatizare a Cuprumin va deveni act oficial până la sfârşitul acestei luni iar privatizarea propriu-zisă este estimată a se finaliza pâna la finalul lui 2013.
Cuprumin explotează zăcământul de la Roşia Poieni, cel mai mare din Europa, cu rezerve estimate de aproximativ 800 milioane de tone de minereu, care are însă o concentraţie de cupru extrem de mică, de 0,3%, ceea ce face ca zăcământul exploatat la suprafaţă să aibă nevoie de o tehnologie foarte bună pentru a se obţine profit prin exploatare. Dacă raportăm la preţul actual al cuprului de pe burse valoarea zăcământului este de miliarde de euro. De, la începutul acestui an Sorin Găman, director Resurse Minerale în cadrul Ministerului Economiei, estima valoarea zacământului la 13-14 miliarde de euro.