Fără experimente în domeniul fiscal -de Dragoş Pătroi

Din momentul introducerii accizei pentru produsele din tutun încălzit – respectiv, 1 ianuarie 2016, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal – valoarea acesteia a crescut doar prin actualizarea cu nivelul inflației. În paralel însă valoarea accizei aplicate țigaretelor a crescut în mod repetat, aceasta fiind în ianuarie 2020 cu aproximativ 23% mai mare decât în ianuarie 2016. Fără a intra în analiza în detaliu a cifrelor, este de remarcat efectul, și anume faptul că ecartul între taxarea celor două categorii de produse a devenit tot mai mare, deși acestea – cel puțin teoretic – vizează aceeași categorie de consumatori.

Sunt de acord atât cu taxarea acestor produse, cât și cu taxarea diferențiată, mai mică, în raport de țigarete, deoarece produsele care încălzesc tutunul sunt recunoscute inclusiv de legislația europeană ca fiind o categorie distinctă.

Problema care apare este însă aceea a ecartului existent între accizarea țigaretelor clasice și a celor cu tutun încălzit. Pe acest fond, valoarea accizei pentru produsele din tutun încălzit s-a redus de la aproximativ 30% din valoarea accizei unui pachet de țigarete (la introducerea acesteia, în 2016) la circa 20% în prezent, ajungând astfel la una dintre cele mai mici valori dintre țările din Uniunea Europeană.

Desigur, și practica fiscală la nivelul Uniunii Europene este destul de eterogenă la acest capitol, de la țări care nu practică accizarea acestor produse, la țări (precum Lituania sau Slovacia) care înregistrează valori procentuale în marja celor înregistrate și în România. Altele, dimpotrivă, înregistrează un procent de referință mai ridicat (spre exemplu, Franța).

Creșterea constantă și semnificativă a acestei diferențe de accizare poate reprezenta unul dintre factorii care să conducă inclusiv la schimbarea tendinței comportamentale a consumatorilor și, implicit, la migrarea unui număr cât mai mare de consumatori din zona țigaretelor clasice către cea a țigaretelor electronice. Din această perspectivă, poate apărea chiar un efect de natură fiscal-bugetară, prin diminuarea veniturilor curente fiscale, de natura accizelor, încasate la bugetul general consolidat. În condițiile economice actuale – în care deficitele bugetare de peste 3% din PIB par să se cronicizeze de la un an la altul – identificarea soluțiilor pentru maximizarea veniturilor bugetului general consolidat constituie, în mod firesc, o prioritate a autorității publice, pentru a asigura stabilitatea indicatorilor macroeconomici, în marjele impuse de standardele europene.

Or, în acest context, după o perioadă de „liniște” de circa patru ani, un efect nefast poate fi tocmai creșterea bruscă și accentuată a accizelor la țigaretele electronice și produsele din tutun încălzit, „peste noapte” și fără un studiu prealabil de impact a consecințelor generate.

Nu trebuie pierdut din vedere că orice modificare „din mers” a sarcinii fiscale – indiferent de categoria de contribuabili pe care o vizează – generează un efect descurajant și chiar stânjenitor în rândul investitorilor din domeniu, prin lipsa de predictibilitate și incertitudinile pe care le generează.

Tocmai de aceea afirmațiile publice repetate ale actualului ministru de Finanțe, conform cărora codul fiscal nu se va modifica în anul 2020 și orice schimbare ulterioară a sarcinii fiscale va avea la bază o evaluare preliminară a efectelor, sunt dătătoare de speranțe, în stabilirea unui mediu fiscal guvernat de certitudinea impunerii.

Să nu uităm că industria denumită generic a tutunului este al doilea mare contribuitor (din perspectiva obligațiilor fiscale achitate) la bugetul general consolidat (după cea a petrolului), iar în domeniu lucrează un număr estimat la aproximativ 5.000 de salariați.

VENITURI PENTRU FINANȚAREA UNUI SPITAL REGIONAL

Un dialog transparent și corect între părțile direct implicate este esențial pentru asumarea și, ulterior, onorarea sarcinilor fiscale, de natură să asigure atât o ritmicitate a încasărilor la bugetul general consolidat, cât și o predictibilitate din perspectiva asigurării unui cadru coerent și sustenabil pentru continuarea investițiilor în domeniu, de cei trei mari investitori de pe această piață.

Pe parcursul anului 2020, se poate gândi și supune dezbaterilor un calendar care să presupună creșterea treptată, predictibilă și justă a nivelului accizelor aplicate acestei categorii de produse, prin creșterea accizei la produsele din tutun încălzit în mod gradual și etapizat, pe un anumit orizont de timp.

Acesta poate fi, spre exemplu, de 4 ani (pe perioada 2021-2024), pornind de la nivelul actual de 20% din valoarea accizei unui pachet de țigarete până la un nivel previzionat de 70% din aceeași bază de raportare. Valoarea de referință propusă este, desigur, una empirică, valoarea adecvată a acesteia putând fi dimensionată doar în baza unor analize mai detaliate. Având în vedere trendul de creștere anuală a pieței produselor din tutun încălzit, este de la sine înțeles că această schimbare a metodei de calcul poate aduce venituri suplimentare la buget. Acestea poate nu vor fi neapărat spectaculoase, dar cred că – la o primă vedere – suficiente pentru finanțarea construirii și dotării unui spital regional în fiecare din cei patru ani.

Ulterior, începând cu anul 2025, se poate gândi introducerea unui principiu al proporționalității, conform căruia acciza la produsele din tutun încălzit să fie stabilită procentual în raport de acciza pentru țigaretele clasice, astfel încât eventualele creșteri de acciză să se răsfrângă asupra tuturor produselor din această categorie generică, inclusiv a celor asimilate.

Îmi place să cred că practica experimentelor din domeniu fiscal – chiar dacă mascate sub denumirea pompoasă a unor „revoluții fiscale” – a trecut și va face loc unor dezbateri profesioniste și oneste în acest sens, lipsite de factorul emoțional și bazate doar pe argumente raționale din punct de vedere fiscal, bugetar și al eficienței și suportabilității economice. Industria tutunului este al doilea mare contribuitor, din perspectiva obligațiilor fiscale achitate, la bugetul general consolidat.