Fără online mai aveam trei sau patru malluri noi în Bucureşti. Cum se descurcă retailul tradițional în faţa ofensivei din online

Inclusiv eMag, cel mai mare retailer online, un mall online, de fapt, are și variante offline, precum magazinele brick&mortar din Crângași, Titan sau Băneasa. La fel și Altex, cel mai mare retailer din România, iar în sens invers, retailerul de mbilier Ikea, deși continuă deschiderile de magazine (în special în zonele estice ale continentului, în Occident acestea sunt mutate spre centru și mult micșorate) are și magazin online, ca de altfel toți marii retaileri generaliști.

Iar Mega Image, de exemplu, are și un parteneriat de vânzare cu eMag, alături de propriul site de vânzări. Dar e o diferență foarte mare între retailul online față de cel offline. Practic, valoarea pieței de e-commerce intră de mai mult de zece ori în cea a retailului din magazinele brick&mortar. Anul trecut, retailul online a fost evaluat de GPEC la o valoare de 3,5 miliarde de euro, în vreme ce retailul tradițional era pe la 40 de miliarde de euro.

Iar refrenul e cunoscut, da e diferență mare, deci piața are potențial de dezvoltare. Și chiar are, viața se mută tot mai mult online.

Dar nu toate companiile de dezvoltare imobiliară cred în dezvoltarea de centre comerciale. Una e Globalworth, care preferă spațiile de birouri, fiind cel mai mare proprietar de spații office din România, iar alta e One United Properties, care deși adaugă spații de retail în proiectele sale, nu vede viitorul retailului offline prea roz.

„La nivel mondial există o mişcare din partea dezvoltatorilor imobiliari care îşi îndreaptă atenţia către spaţiile de birouri şi cele rezdenţiale, investiţiile în spaţiile de retail fiind mai puțin atractive odată cu apariţia şi evoluţia comerţului online. Pe termen scurt, în următorii zece ani, piaţa se va îndrepta către aceste două segmente – spaţii de birouri şi rezidenţiale. Marii dezvoltatori de malluri din Europa văd o scădere de interes pe partea de retail”, explică Andrei Diaconescu, co-fondator al One United Properties.

Mai rezistă magazinele clasice un deceniu?

Diferența mare dintre valoarea pieței clasice față de cea online ar indica un răspuns pozitiv. Dar, la modul în care vânzările online capătă putere de la an la an e destul de greu de crezut. Partea de retail clasic care va avea viață mai lungă sunt magazinele de proximitate, care aduc sub nasul clienților produsele, precum Shop&Go al Mega Image (deși întregul lanț de retail e, mai degrabă, unul de proximitate, cu magazine în general la parterul blocurilor, decât o rețea de hipermarketuri), La Doi Pași al Metro sau Carrefour Express, Profi City etc.

Totuși e greu de estimat, dat fiind faptul că avansul pieței de retail online s-a mai estompat, iar pentru acest an e estimată la 7%, care face destul de greoaie recuperarea decalajului față de piața de retail clasic. În plus, România are o populație destul de îmbătrânită care are rezerve în a folosi serviciile e-commerce-ului. Iar retailerii fashion sau din food continuă să vină și să se așeze pe piața românească. Consumul îi atrage.

În 2018 un număr de aproape 20 de branduri au intrat în România, în timp ce 2017 şi 2019, până acum au recepționat 13, respectiv 11 noi jucători.

În 2019, un brand precum Victoria’s Secret a apărut în premieră în Bă­neasa Shopping City din Bucureşti, iar pe de altă parte retaileri foarte apreciaţi s-au ex­tins în afara Capitalei, precum Peek & Clop­penburg, care a inaugurat în VIVO! Cluj-Napoca, pe o suprafaţa de 3.600 mp, cel mai mare magazin de fashion din Transil­­vania, și a deschis şi al doilea magazin în Timişoara, în proiectul Iulius Town.

La fel și dezvoltatorii, deși principalele mișcări din piață sunt extinderi și remodelări în favoarea divertismentului și a spațiilor de servit masa din malluri. NEPI Rockcastle e cel mai mare proprietar de malluri din România și redesenează încontinuu mallurile sale. De altfel, malluri mari de 70.000-80.000 mp nu au mai apărut din 2016, de la deschiderea ParkLake din Titan. În schimb, Veranda a intrat în extindere la doar doi ani de la inaugurare, Colosseum la fel, Promenada se pregătește, iar în provincie lucrurile stau cam la fel, cel mai mare mall care se va deschide anul acesta va fi Promenada Sibiu, de 42.000 mp.

Livrări în 2019

• Iulius Town Timișoara – 47.000 metri pătrați – dezvoltat de Iulius și Atterbury;
• Promenada Sibiu – 43.000 metri pătrați – NEPI Rockcastle;
• Shopping City Târgu Mureș – 32.600 metri pătrați – NEPI Rockcastle;
• Târgoviște Mall – 31.300 metri pătrați – Prime Kapital;
• DN1 Balotești – 28.000 metri pătrați – Prime Kapital;
• extindere Electroputere Parc din Craiova – 22.100 metri pătrație – K&S Developments;
• extindere Colosseum din București – 20.000 metri pătrați – Nova Imobiliare;
• extindere Veranda Mall – 6.000 metri pătrți – Proffesional Imo Partners.

„În România, clienții, încă, își doresc prezenta magazinelor clasice. E înca spațiu de creștere. Oamenii își doresc și experiențe, nu doar cumpărături. Să vă spun eu care e principalul impact, deocamdată, al online-ului. Fără el, Bucureștiul ar mai fi avut trei sau patru malluri fizice. Așa, nu prea mai sunt necesare și noi cei care existăm deja nu putem decât să profităm”, spune Andrei Pogonaru, membru al Consiliului de Administrație al Proffesional Imo Partners, compania care deține mallul Veranda.

Cel mai probabil, mallurile și celalalte magazine brick&mortar vor mai sta pe piață multă vreme de acum. Principalul atu al mallurilor e experiența, de aceea dezvoltatorii mizează pe extinderi ale zonelor de food și entertainment. Acestea și evenimentele create atrag trafic în malluri, iar traficul asigură creșterea vânzărilor retailerilor care au închiriat spații în proprietate.

Dar un plan de business mai lung de zece ani, nu prea are rost. De aceea proprietarii mallurilor trebuie să-și calculeze bine pașii. Nu doar în România, ci și în lume, deși crește ceva mai lent decât în anii trecuți, onlineul va sfârși prin a ucide mare parte din comerțul tradițional.