„Managementul deşeurilor este o preocupare nu doar pentru Ministerului Mediului, ci o temă de interes până la nivelul Cancelariei Prim-ministrului. Ne interesează, în general, modul în care gestionăm deşeurile deoarece, chiar dacă am evoluat la atât de multe capitole ca ţară, din păcate, în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor suntem în urmă faţă de statele membre. Avem cifre ruşinoase la capitolele colectare separată, tratare, depozitare, compostare şi, din acest motiv, suntem obiectul unor proceduri de infringement din partea Curţii Europene de Justiţie. Întâlnirea de astăzi este menită să tragă nişte concluzii sănătoase, astfel încât, după ce vom semna contractele de achiziţie pentru CAV-uri, sperăm să fie bine gestionate şi să-şi atingă obiectivele, pentru că avem nenumărate exemple de investiţii în domeniul deşeurilor care nu sunt folosite”, a susţinut Mircea Fechet, potrivit unei postări pe pagina de socializare a ministerului.
Acesta a subliniat că sunt peste o sută de acte normative legate de gestionarea deşeurilor „pe care toţi primarii din ţară ar trebui să le citească”.
„Admiţând că este nevoie de o asanare a legislaţiei, avem nevoie şi de o sistematizare şi de armonizare a practicii. Mi se spune că unii primari au decis că nu sunt interesaţi de astfel de investiţii, însă le atrag atenţia că va veni acea zi când nu ne vom mai putea preface că nu ştim ce prevede legislaţia de mediu”, a subliniat Mircea Fechet.
Subiectele discutate în cadrul dezbaterii au acoperit detalii tehnice precum arhitectura viitoarelor CAV-uri, echipamente, fluxuri tehnologice, strategii de finanţare şi managementul proiectelor, operaţionalizarea şi eficientizarea centrelor.
Potrivit Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deşeurilor din Municipiul Bucureşti, organizatorul dezbaterii, România va înfiinţa 13 centre mari de colectare a deşeurilor, până la finalul lui 2024, cu fonduri din PNRR.
O problemă generală subliniată de participanţii la atelierul de lucru este obţinerea avizelor necesare pentru construcţia centrelor de colectare, precum şi termenele foarte scurte pentru implementarea proiectelor. O concluzie importantă a fost şi nevoia de a avea prin intermendiul CAV-urilor un instrument suplimentar pentru o colectare cât mai mare, astfel încât acestea să completeze în mod fericit managementul integrat al deşeurilor. În acest sens, s-a subliniat nevoia de a clarifica categoriile colectate prin CAV-uri şi cantităţile aferente fiecărei categorii.
„Îi vom sprijini pe toţi cei care vor dori să dezvolte un proiect bun în oricare dintre direcţiile de colectare, sortare, compostare, tratare. Este absolut necesar ca înfiinţarea CAV-urilor să fie însoţită de o informare eficientă a cetăţenilor care vor aduce deşeurile la centrele de colectare, astfel încât aceştia să ştie ce deşeuri pot aduce şi în ce formă”, a arătat Miheala Frăsineanu, consilier de stat la Cancelaria Primului Ministru.
Toţi participanţii la dezbatere au subliniat că este foarte important ca banii din PNRR să fie cheltuiţi în vederea generării infrastructurii necesare pentru gestionarea eficientă a deşeurilor, iar întâlnirile dintre ministere, UAT-uri şi Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară să continue şi să fie extinse şi către alte instituţii implicate, pentru a clarifica aspectele tehnice şi fluxul de proceduri.
„Pentru cetăţenii din Bucureşti şi Ilfov este foarte important să aibă la dispoziţie soluţii moderne şi convenabile pentre deşeurile lor. Un Centru cu aport voluntar, destinat gestionării deşeurilor voluminoase, a celor din construcţii şi demolări, a biodeşeurilor compostabile este una dintre aceste soluţii iar, acum, prin PNRR, avem resurse financiare să îl înfiinţăm. Mulţumim colegilor din minister şi din ţară pentru schimbul foarte valoros de experienţă pe care l-am demarat astăzi, privind finanţarea CAV-urilor destinate marilor aglomerări urbane!”, a declarat Dragoş Iordache, directorul executiv al ADI Deşeuri Bucureşti.
La dezbaterea organizată joi au participat reprezentanţi ai MMAP, Direcţia Generală PNRR, instituţie care gestionează această linie de finanţare, precum şi reprezentanţi ai Primăriilor municipiilor Braşov, Ploieşti, Buzău, Iaşi, Sibiu, Timişoara, Cluj-Napoca, Baia Mare, Constanţa, Tg. Mureş, ai Consiliului Judeţean Galaţi şi ai ADI Dolj şi Bucureşti, în calitatea acestora de beneficiari ai respectivei linii de finanţare.