Rezerva Federală americană tocmai a majorat dobânda de referinţă, la reuniunea de săptămâna trecută, şi a semnalat că urmează şi alte majorări ale costului creditului, în timp ce BCE a anunţat că nu se grăbeşte să majoreze dobânda la depozite, aflată în prezent la un minim istoric, chiar dacă va continua să retragă măsurile extraordinare de sprijin introduse în perioada pandemiei, scrie Agerpres.
„Economiile noastre sunt în locuri diferite pe ciclul economic, chiar şi înainte de războiul din Ucraina. Din motive geografice, Europa este mult mai expusă pe acest război decât SUA”, a declarat luni Christine Lagarde la o conferinţă financiară organizată de Institutul Montaigne din Paris.
Creşterea costurilor cu energia a dus rata inflaţiei în zona euro la un maxim istoric de 5,9% în luna februarie iar în lunile care vor urma acest indicator ar putea urca chiar la 7%, cu mult peste ţinta de 2% avută în vedere de BCE.
În condiţiile în care şi preţul alimentelor ar urma să crească, acest avans al inflaţiei ar urma să afecteze puterea de cumpărare a gospodăriilor astfel că BCE şi-a redus prognozele de creştere iar unii din oficialii instituţiei de la Frankfurt susţin că este posibil să existe un impact mult mai grav asupra economiei.
Christine Lagarde a precizat că economia americană este mai puţin dependentă decât cea europeană de importurile de materii prime iar schimburile sale comerciale sunt de asemenea mai puţin afectate, acesta fiind motivul pentru care băncile centrale din cele două regiuni vor trebui să acţioneze la momente diferite. „Politicile noastre monetare nu vor evolua în acelaşi ritm”, a estimat Christine Lagarde.
Ca o consecinţă a războiului din Ucraina, Europa va fi nevoită să îşi accelereze strategia de „înverzire” a economiei sale pentru a-şi reduce dependenţa energetică de Rusia, principalul său furnizor de gaze naturale.
Această tranziţie ecologică va fi una inflaţionistă pe termen scurt şi mediu, dar impactul său pe termen lung se va resimţi şi asupra preţurilor, a subliniat Lagarde.