Federaţia Bolnavilor de Cancer cere Guvernului măsuri împotriva fumatului. Guvernul nu prea vrea
Într-un comunicat de presă cu titlul „Ministerul Economiei a găsit o metodă de a (şi) creşte veniturile: încurajarea fumatului în rândul tinerilor!”, FABCR afirmă că „Guvernul României, la îndemnul Ministerului Economiei, nesocoteşte suferinţa sutelor de mii de români ce au afecţiuni produse de fumat”.
„Cum directiva Comisiei Europene are ca scop descurajarea debutului fumatului şi se adresează în mai mică măsură fumătorilor adulţi, este evident de ce domnul ministru (Varujan Vosganian – ministrul Economiei – n.r.) se opune directivei: dacă copiii noştri nu vor mai fuma, atunci industria tutunului va rămâne fără viitor”, susţine FABCR, în comunicatul semnat de preşedintele Cezar Irimia.
În acest context, FABCR solicită Executivului să adopte „măsuri care descurajează fumatul, reduc cheltuielile cu sănătatea şi cresc veniturile bugetare”, fiind menţionate accelerarea calendarului de creştere a accizelor, eliminarea acelor produse care îi amăgesc pe adolescenţi să încerce primele fumuri, cum ar fi ţigările aromate, inscripţionarea pachetelor cu avertismente cât mai mari şi cât mai vizibile şi interzicerea fumatului în spaţiile publice închise.
FABCR precizează că, în perioada 2005 – 2010, România a implementat „mai multe măsuri care s-au adresat în special fumătorilor: să-i încurajeze, să-i ajute, pe alocuri chiar să-i forţeze să renunţe la fumat (vezi creşterea preţului)”.
„Iar rezultatele se văd: fumează mai puţini români (de la 30,9% fumători zilnic în 2008, s-a ajuns la 24,3% în 2011), oamenii sunt mai informaţi despre efectele fumatului, iar mortalitatea prin boli cardiovasculare datorată fumatului este în scădere (de la 28146 decese în 2005 la 26432 decese în 2010). Mai mult, încasările la buget din accize s-au dublat: de la 3,1 miliarde lei in 2007 la 7,72 miliarde lei, in 2012. Aşadar, calea pe care a ales-o România în 2005 – de a aplica recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind combaterea fumatului – a dat roade”, mai arată sursa citată.
Într-un punct de vedere pe acest subiect, Ministerul Economiei precizează că România, potrivit Memorandumului privind poziţia sa referitoare la amendarea directivei, susţine măsurile de reglementare ale produselor din tutun în măsura în care acestea sunt echilibrate, proporţionate cu obiectivul urmărit, acela de a îmbunătăţi nivelul de sănătate a populaţiei, uşor de implementat şi duc la o corectă informare a consumatorilor.
„România este în favoarea unei reglementări care respectă, în acelaşi timp, interesele legitime ale tuturor părţilor interesate”, subliniază Ministerul Economiei.
Astfel, arată ministerul, Guvernul nu este de acord, în principal, cu trei aspecte.
Primul este legat de interzicerea ţigărilor cu diametrul mai mic de 7,5 mm (slim), având în vedere că interzicerea acestei categorii de produse nu asigură reducerea consumului, ci va încuraja consumul de produse de acest tip provenite din contrabandă, generând diminuarea veniturilor la bugetul de stat. Totodată, Guvernul consideră că măsura poate duce la dereglări ale mediului concurenţial; prin aplicarea unor astfel de măsuri, statul ar interveni în activitatea operatorilor economici, favorizând pe unii în detrimentul altora, explică Ministerul Economiei, care precizează că un număr mare de state UE au avut o poziţie similară şi, ca urmare, prevederea privind interzicerea ţigărilor cu diametrul mai mic de 7,5 mm (slim) a fost eliminată din proiectul de directivă.
În al doilea rând, mai arată Ministerul Economiei, România vrea eliminarea sintagmei „mentol” de pe lista aromelor caracteristice, pentru a nu fi afectată aproximativ 20% din piaţa de ţigarete a ţării, cu consecinţe negative asupra industriei şi a bugetului.
De asemenea, precizează Ministerul, România propune ca avertismentele de pe feţele principale ale pachetelor cu ţigări să ocupe o suprafaţă de doar 45%, faţă de 75%, cât se propune în directivă. „În acest sens, Guvernul consideră că introducerea prevederilor referitoare la mărirea suprafeţei avertismentelor combinate (ilustraţie plus text) poate fi interpretată ca o restrângere evidentă a dreptului de a folosi mărcile comerciale, ca o expropriere sau anulare a drepturilor de proprietate industrială pre-dobândite ale titularilor”, mai spun reprezentanţii Ministerului Economiei.
Memorandum-ul cu tema „Poziţia României referitoare la amendarea Directivei 2001/37/CE privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre în materie de fabricare, prezentare şi vânzare a articolelor din tutun şi a produselor similare” a fost aprobat în şedinţa de guvern din 29 mai.