„Prima mea provocare este o privatizare de succes a CFR Marfă. Este un lucru imposibil pentru mulţi, mai ales deoarece constrângerile cu instituţiile internaţionale a fost să realizez aceste lucruri în mai puţin de trei luni. Mijlocul lunii mai trebuie să ne găsească având privatizarea CFR Marfă în stadiul în care să avem short-listul precalificărilor făcute”, a afirmat acesta, în cadrul unei conferinţe de logistică.
Următoarea provocare este finalizarea în cel mai scurt timp a coridorului IV de transport feroviar şi a coridorului IV de autostradă, mai ales în contextul intenţiei dezvoltării Portului Constanţa. În opinia ministrului, acest obiectiv este unul realizabil în aceste mandat, este un obiectiv care va conta foarte mult pentru dezvoltarea viitoare a României.
„Principala prioritate este una foarte practică şi foarte concisă: dezvoltarea Coridorului IV feroviar, rutier, în paralel cu dezvoltarea Portului Constanţa şi a strategiei Dunării, pentru că dacă vorbim despre Portul Constanţa şi nu vorbim despre dezvoltarea coridorului IV, a navigabilităţii Dunării şi a coridorului IV de autostradă – acesta nu este în portofoliul meu – Portul Constanţa nu îşi are sensul dezvoltării. De aceea, cred că trebuie să ne gândim la acest pachet care, cred eu, este principalul obiectiv pentru dezvoltarea transportului în România”, a explicat Fenechiu.
Şeful de la Transporturi a atras atenţia că politica în domeniul transporturilor, în România, a fost, în ultimii 20 de ani, în contratimp cu politicile de dezvoltare a infrastructurii aplicate de statele membre ale Uniunii Europene. Astfel, atunci când statele UE îşi dezvoltau infrastructura din transportul rutier, reprezentanţii transporturilor din România considerau că autostrăzile nu reprezintă o prioritate.
„Era mult mai ieftin şi România avea mult mai mult de câştigat dacă începeam demersurile pentru construirea autostrăzilor în anii ’90, în perioada în care statul român deţinea proprietatea majorităţii terenurilor şi nu era nevoie de exproprierile extraordinar de costisitoare – şi ca bani, dar şi ca timp, de astăzi – şi atunci când preţurile de construcţie ale kilometrului de autostradă erau semnificativ mai scăzute faţă de astăzi. Astăzi, Europa, şi nu numai, se gândeşte la transferul unei cantităţi semnificative de mărfuri de pe rutier pe feroviar, se gândeşte la dezvoltarea transportului intermodal, se gândeşte la găsirea soluţiilor pentru decongestionarea transportului rutier. Cred că marea provocare pentru România este să ajungă să gândească în acelaşi fel cu Europa şi cu toată lumea care vrea să se dezvolte sustenabil în ceea ce priveşte politicile de transport”, a afirmat Relu Fenechiu.
El a dat asigurări că vrea să repare ceea ce se mai poate într-o perioadă scurtă, pentru ca, ulterior, autorităţile să demareze o dezvoltare sustenabilă pentru o perioadă lungă.
„Când mă gândesc la reparaţii, mă refer la a opri robinetul scurgerilor de bani prin furturi, dar mai ales printr-un management extraordinar de defectuos din companiile româneşti. Nu sunt fericit că vindem compania de transport feroviar de marfă. Şi olandezii, şi nemţii, şi austriecii, şi francezii, şi englezii, au companii de transport de marfă în proprietatea statului, pentru că este un transport strategic, dar, în momentul în care am ajuns la minister şi am găsit o companie cu două miliarde (de lei – n.r.) datorii şi un 1,3 miliarde active m-am aflat într-o situaţie în care nu am mai avut ce să fac”, a adăugat Fenechiu.