Fenechiu: România risca să piardă 10% din fondurile UE, dacă nu scotea la privatizare CFR Marfă
Întrebat dacă ar mai fi privatizat CFR Marfă în cazul în care România nu se afla sub un acord cu organismele internaţionale, Fenechiu a răspuns că el nu ar fi privatizat-o deloc, însă acest lucru a fost o cerinţă imperativă venită din partea FMI în vederea prelungirii acordului stand-by.
„Nu. Eu nu am vrut să o scot nici sub acest acord. Nu ştiu dacă ştiţi istoria: era reprezentantul FMI, m-am uitat la el şi l-am întrebat: ‘La Dvs., în ţara de unde veniţi, statul dvs. are o companie de transport marfă?’. Şi a zis: ‘Da’. Şi l-am întrebat: ‘Atunci, de ce nu ne lăsaţi şi pe noi, românii, să avem o companie de transport marfă cum au toate ţările din Europa sau aproape toate?’. Şi mi-a răspuns că de câţiva ani Guvernele care s-au perindat au promis FMI şi organismelor internaţionale că vor aduce conduceri performante, care vor reabilita aceste societăţi şi de fiecare dată a fost mai rău, nu mai bine”, a explicat, duminică, Fenechiu, la Pro TV.
În ceea ce priveşte ”graba” cu care a fost scoasă la privatizare CFR Marfă, ministrul Transporturilor a precizat că, altfel, nu s-ar fi putut prelungi acordul, iar Comisia Europeană ar fi putut aplica penalizări pe fondurile europene, astfel încât România să piardă 10% din acestea.
„De ce graba? A fost o cerinţă imperativă pentru că, în cazul în care nu rezolv această problemă până în luna mai, nu putem prelungi acordul stand-by cu FMI. A fost radicală această cerinţă. Am avut discuţii chiar dure cu ei. Nu e vorba doar despre acordul stand-by, ci există la CE nişte penalizări care se pot pune pe fondurile europene. Eram ameninţaţi şi cu pierderea a 10% din fonduri în cazul nerealizării acestei chestiuni”, a spus el.
Totuşi, Fenechiu a subliniat că a obţinut de la FMI posibilitatea ca statul român să rămână cu 49% din acţiuni, în condiţiile în care Fondul dorea iniţial privatizarea totală a companiei CFR Marfă.
„Am mai rezolvat o problemă, atât cât s-a mai putut rezolva. Pentru că poziţia lor iniţială a fost privatizare totală, eu am reuşit – şi prin ceea ce am făcut din punct de vedere financiar şi legislativ – să scoatem la vânzare doar 51% din companie, ceea ce înseamnă o asociere, nu neapărat o vânzare totală”, a arătat acesta.
Şeful de la Transporturi a reiterat că ar fi dorit să găsească această companie într-o situaţie financiară mai bună, pentru a demonstra că aceasta poate fi o companie profitabilă în România, însă, în situaţia în care se găseşte în prezent CFR Marfă, nu mai este nimic de făcut.
„Acum, astăzi, nu se mai poate (face nimic – n.r.) cu datorii de 2,3 miliarde de lei şi cu active evaluate la circa 1,3 miliarde de lei. Este foarte greu să recuperezi această pierdere. Apoi, cred că în jur de 1,5 miliarde de lei reprezintă numai datoriile la stat”, a precizat el.
În ceea ce priveşte posibilitatea ştergerii datoriilor, Fenechiu a explicat că, fiind sub un acord cu FMI şi sub stricta supraveghere a Comisiei Europene, România a fost obligată să ceară acordul DG Competition pentru o astfel de operaţiune, care, însă, nu i-a fost permisă.
„Există DG Competition de la care trebuie să cerem acordul pentru orice astfel de operaţiune şi nu ni s-a permis să facem nicio ştergere de datorii decât în cazul privatizării. Doar la privatizare pot fi şterse datoriile companiilor”, a afirmat Relu Fenechiu.
În altă ordine de idei, ministrul Transporturilor a încercat să „liniştească” temerile potrivit cărora CFR Marfă ar putea încăpea pe mâinile unui „geambaş” de fier vechi şi a subliniat că se doreşte un investitor care să dezvolte transportul feroviar de mărfuri.
„Nu va putea veni un geambaş de fier vechi, pentru că noi am pus nişte condiţii restrictive în caietul de sarcini, pentru că dorim să vină o companie care să dezvolte CFR Marfă, nu să o ducă la fier vechi. Trebuie să aibă 10 milioane de euro în cont numai să fie acceptat la privatizare, trebuie să aibă scrisoare de confort pentru toată suma minimă de 180 de milioane de euro, cât este suma de pornire. Garanţia de participare este de 10 milioane de euro, care nu este la îndemâna oricui, pentru că pe ăştia trebuie să îi aibă. De asemenea, am pus cifră de afaceri de 300 de milioane de euro, trebuie să aibă experienţă semnificativă în domeniu – adică nu ne jucăm. Iar eu mi-aş dori să vină o companie care să dezvolte transportul feroviar de mărfuri în România chiar dacă nu dă atâţia bani cât ar da un geambaş de fier vechi. (…) Statul român are 49% din acţiuni. Cu 49% din acţiuni, poţi oricând să opreşti pe cineva să vândă la fier vechi…”, a afirmat acesta.
Şeful de la Transporturi a admis că, totuşi, compania ar putea ajunge şi la ”fier vechi”, pe modelul Mechel, dacă este vorba despre rea-voinţă, mită sau interese.
„Dacă este rea voinţă, dacă este vorba despre mită, şpagă sau interese se poate întâmpla orice şi cu o companie din România, pentru că, astăzi, noi putem spune că am vândut compania la fier vechi pentru că 2 miliarde de lei şi ceva sunt datorii. Pentru că aceste datorii au fost create din cauza slabei performanţe a celor care au condus-o şi a hoţiilor. Aceste 2,3 miliarde, dacă astăzi nu ar fi datorii şi ar fi bani cash în bugetul României, cred că ar fi o companie mai mare decât CFR Marfă”, a spus Fenechiu.
Sâmbătă, Ministerul Transporturilor anunţa că mai multe termene ale licitaţiei pentru privatizarea CFR Marfă au fost decalate, compania câştigătoare urmând să fie anunţată pe 26 iunie.
Astfel, potrivit anunţului de pe site-ul MT, documentele de precalificare se pot depune până la data de 8 mai, ora 16.00, faţă de 22 aprilie ora 16.00, cum a fost stabilit iniţial. Deschiderea documentelor va avea loc 9 mai, ora 11.00 la sediul Ministerului Transporturilor, faţă de 23 aprilie în procedura iniţială, iar până pe 15 mai, ora 12.00, se analizează documentele şi va fi publicată o listă scurtă cu potenţialii investitori, precum şi lista celor respinşi. Iniţial, termenul pentru publicarea listei scurte fusese 29 aprilie.
Termenul stabilit iniţial pentru depunerea ofertelor celor înscrişi pe lista scurtă, 8 mai, a fost decalat pentru 27 mai, ora 10.00 la sediul Ministerului Transporturilor, iar din 28 mai comisia de privatizare va purta negocieri cu fiecare ofertant în parte.
Pentru participarea la licitaţia cu ofertă în plic, documentele trebuie depuse de potenţialii cumpărători până cel târziu în data de 19 iunie, ora 12.00, iar în data de 26 iunie, ora 11.00, la sediul ministerului, Comisia de privatizare va deschide plicurile depuse de ofertanţii prezenţi şi va stabili câştigătorul licitaţiei.
Preţul de pornire al licitaţiei pentru 51% din acţiunile CFR Marfă este de aproape 800 de milioane de lei, iar dosarul de prezentare poate fi achiziţionat contra sumei de 10.000 de euro sau echivalent în lei.
Participanţii trebuie să depună 10.000 de euro sau echivalent în lei prin ordin de plată la Trezorerie sau într-un cont de la Eximbank pentru documentele pentru licitaţie, iar în cazul precalificării vor trebui să mai plătească o taxă de 5.000 de euro pentru a consulta camera de date.
După finalizarea procesului de privatizare, statul rămâne cu 49% din acţiunile companiei.