Fenomenul „dobândă zero”. Instanţa anulează dobânda unui credit de la Banca Românească
Băncile din România încep să practice cele mai mici costuri de crediare din lume – practic, fără dobândă. Nu este vorba de o strategie a departamentelor de marketing, în încercarea de a aduce clienţi noi, cât mai degrabă de un eşec al celor juridice. Acestea din urmă au strecurat clauze interpretabile în contractele de credit încheiate în perioada de dinainte de criză, care acum se întorc împotriva lor.
Aceste clauze nu se refereau la lucruri minore, ci chiar la cele mai importante puncte dintr-un contract: modul de calcul şi nivelul dobânzilor şi comisioanelor.
Dobânda băncii, cea mai proastă afacere pentru clienţi
Asta a descoperit şi un gălăţean, A.V., care a luat credit de 20.000 de euro de la grecii de la Banca Românească în aprilie 2008, cu scadenţa în 25 de ani.
Într-un registru clasic pentru piaţa din România, un credit este bun fix un an, după care se strică de la dobândă. În primul an dobânda creditului luat de A.V. a fost fixă, de 6,9%, dar din al doilea an a devenit 11,3%, după ce banca a aplicat o formulă internă de calcul, aşa cum au procedat şi alte instituţii de credit din România careau utilizat dobânzi interne pentru calculul dobânzilor. Practic, banca îşi aronda dreptul de a modifica în orice moment dobânda curentă, fără acordul clientului şi fără a se raporta la un indicator transparent, deşi A.V. susţine,că funcţionarii băncii i-au spus, la semnarea contractului, că dobânda va varia în funcţie de Euribor.
Perioada coincide cu declanşarea crizei financiare şi economice la nivel mondial, şi cu scăderea dobânzilor de referinţă şi a celor din pieţele interbancare (Euribor, Libor) la minime istorice.
Iată ce spune articolul 6.1 din contractul de credit încheiat între A.V. şi Banca Românească:
„Pentru creditul pus la dispoziţie de Bancă, împrumutatul va plăti: o dobândă fixă de 6,9% pentru primul an din perioada de creditare, perioada care începe la data primei trageri, după care va plăti dobânda variabilă a Băncii, compusă din Dobânda de Referinţă a Băncii a care se adaugă marja de 4,85%, dobânda fiind revizuibilă în funcţie de evoluţia Dobânzii de Referinţă a Băncii”.
Cu ocazia OUG 50/2010, Banca Românească a trimis clientului un act adiţional prin care l-a înştiinţat că noua dobândă este formată din Euribor la 3 luni plus o nou marjă fixă, crescută de la 4,85% la 7,25%. Asta în timp ce Euribor, referinţa pieţei pentru euro, ajungea la sub 1%.
Clientul a refuzat acest act adiţional şi a făcut plângere la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Plângerea a ajuns în instanţă, şi Judecătoria Galaţi a decis în decembrie 2012 că Banca Românească utilizează o clauză abuzivă în contractul de împrumut la punctul 6, şi a dispus eliminarea acesteia din contract, ceea ce înseamnă că împrumutul a rămas fără dobândă.
Iată cum motivează magistraţii această decizie:
“Instanţa reţine că această clauză este abuzivă în sensul literelor a,e şi p din Lista anexată la legea 193/2000. Astfel, clauza permite comerciantului să modifice preţul contractului (dobânda) fără să confere consumatorului posibilitatea de a rezilia imediat contractul şi fără acordul consumatorului în acest sens.
Rezerva prevăzută de Lista anexă, conform căreia o clauză de modificare a preţului contractului este permisă atunci când metoda prin care variază preţurile este descrisă explicit nu este aplicabilă, deoarece clauza examinată nu indică criterii concrete şi obiective de calcul a noii dobânzi, ci [funcţie de] „evoluţia dobânzii de referinţă a Băncii”. (…) Sintagma indicată este vagă, generală şi este susceptibilă de a crea confuzii asupra înţelesului ei (…) dreptul de a modifica unilateral dobânda fără a fi raportată la un indicator precis individualizat face ca respectiva clauză să fie interpretată doar în favoarea împrumutătorului, servind doar intereselor acestuia, fără a da posibilitatea consumatorului de a verifica dacă majorarea este judicios dispusă si dacă era necesară si proporţională scopului urmărit”, se arată în hotărârea judecătorilor.
Cei de la Banca Românească au explicat magistraţilor că dobânda de baza a Băncii este costul riscului de ţară (CDS) + costul rezervelor minime obligatorii (RMO) + Euribor 3M, însă această explicaţie nu a fost primită, şi nu este prezentată în contract.
De asemenea, magistraţii mai spun că nu există vreo lege care să oblige clienţii să suporte costurile băncilor aflate în dificultate.
“Nu există vreo prevede legală care să dea dreptul la un tratament preferenţial pentru bancă în detrimentul clienţilor săi, pe motivul că banca (şi sistemul bancar) sunt de preferat să supravieţuiască unei crize economice, în timp ce se acceptă că clienţii acestora pot sau nu suporta economic majorări ale dobânzilor şi pot sau nu supravieţui financiar acestei crize, fiind în acest fel transformaţi în garanţii gestiunii sistemului bancar, chiar dacă nu s-au angajat la aceasta şi nici legea nu-i obligă şi nu-i poate obliga în acest sens”, se mai arată în motivarea instanţei.
Banca Românească a atacat cu recurs această decizie, însă acesta a fost respins de Tribunalul Galaţi în octombrie, astfel încât sentinţa a rămas definitivă şi irevocabilă.
Clientul spune că banca nu a pus încă în aplicare în totalitate sentinţa şi că a fost nevoit să recurgă la un executor judecătoresc şi să înceapă procedurile de executare silită a băncii. Acesta spune că a primit doar aproximativ 2.000 de euro din sumele necuvenite, în timp ce banca îi percepe în continuare o dobândă de 7,6%.
Contactaţi de ECONOMICA.NET, reprezentanţii nu au dorit să comenteze acest caz, însă susţin că sentinţa instanţei a fost pusă în aplicare.
„Decizia definitiva a instantei a fost pusa in aplicare de catre banca. Banca nu a fost instiintata despre o posibila executare silita”, se arată în răspunsul băncii.
Banca Românească, una dintre băncile cu care se judecă ANPC
Banca Românească este una dintre băncile chemate în judecată de către ANPC după data de 1 octombrie 2013, de când a fost modificată legea 193/2000 privind clauzele abuzive. Dacă instanţele se vor pronunţa în defavoarea băncii, atunci clauze precum cea de mai sus ar putea dispărea din toate contractele celor care au luat credite de la Banca Românească, nu numai din cele ale clienţilor care au făcut plângeri la ANPC sau s-au judecat în civil cu banca.
Un client al BCR, alt posesor al unui credit cu dobândă 0
Acesta nu este primul caz în care justiţia a decis eliminarea clauzei de dobândă dintr-un contract de credit, pe motiv că aceasta este abuzivă.
ECONOMICA.NET a scris în exclusivitate despre cazul unui client al Băncii Comerciale Române din Oradea, care s-a judecat cu banca în două procese diferite pentru o prevedere similară din contractul de creditare.
L-a câştigat şi pe primul, în care clauza de dobândă a fost declarată abuzivă, şi pe cel de-al doilea, iniţiat de BCR pentru că acesta nu a vrut să semneze un act adiţional cu banca.
La fel ca în cazul clientului Banca Românească, şi clientul BCR a întâmpinat probleme la punerea în aplicare a sentinţei judecătoreşti şi a fost nevoit să recurgă la executarea silită a băncii.