Numărul exploatațiilor agricole din România a scăzut în 2023 cu 1%, iar suprafața agricolă utilizată cu 1,7% față de Recensământul General Agricol 2020, potrivit unei anchete a Institutului Național de Statistică. Astfel, suprafața agricolă utilizată ce a revenit în medie, în anul 2023, pe o exploatație agricolă a fost de numai 4,39 ha, comparativ cu 4,42 ha în anul 2020. Suprafața agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploatație agricolă fără personalitate juridică a fost de 2,74 ha, comparativ cu 2,73 ha în anul 2020, în timp ce suprafața ce a revenit în medie pe o exploatație agricolă cu personalitate juridică a fost de 190,51 ha, comparativ cu 194,78 ha în anul 2020.
Comparativ cu anul 2020, în anul 2023 suprafața utilizată ca teren arabil (inclusiv sere și solarii) a scăzut cu 1%, suprafețele cu pășuni și fânețe s-au redus cu 2,9%, iar culturile permanente cu 5,4%.
În structura suprafeței agricole, ponderea terenului arabil (inclusiv sere și solarii) a fost de 67,6%, ceea ce indică o creștere de 0,4 p.p. față de anul 2020, ponderea pășunilor și fânețelor a fost de 28,8% în scădere cu 0,3 p.p., iar suprafața culturilor permanente a avut o pondere de 2,6%, în scădere cu 0,1 p.p. Grădinile familiale cu o pondere de 1% au prezentat creștere nesemnificativă.
Mai puține ferme foarte mici
În funcție de mărimea exploatațiilor, datele INS relevă o diminuare a suprafețelor folosite atât de fermele de subzistență de până în 1 hectar cât și a celor mari, de peste 50 de hectare.
Mai exact, numărul exploatațiilor care au utilizat o suprafață agricolă de până la 1 hectar, s-a diminuat în anul 2023 față de anul 2020 cu 1,3%. La această scădere au contribuit atât exploatațiile care au utilizat o suprafață agricolă mai mică de 0,5 ha (deținând o pondere de 37,3% din totalul exploatațiilor agricole) cât și cele care au utilizat o suprafață agricolă între 0,5-1ha (cu o pondere de 16,3% din totalul exploatațiilor agricole).
De asmenea, exploatațiile agricole sub 1 ha deși au reprezentat 53,6% din numărul total, au utilizat numai 4,5% din suprafața agricolă utilizată. În 2020, acestea au reprezentat 54% din numărul total și au utilizat 4,6% din suprafața agricolă.
Exploatațiile agricole între 1 şi 5 ha au reprezentat 36,4% din numărul total, dar au utilizat 18,4% din suprafața agricolă utilizată, față de 2020 când acestea au reprezentat 36,3% din numărul total și au utilizat 18,2% din suprafața agricolă.
Totodată, exploatațiile agricole între 5 și 50 ha au avut o pondere de 9% în totalul exploatațiilor agricole, dar au utilizat 24% din suprafața agricolă utilizată.
Cea mai mare suprafață agricolă, de 53,1% din totalul suprafeței utilizate în România, a fost explotată în 2023 de fermele cu peste 50 de hectare. Acestea reprezintă doar 1% din în numărul total de exploatații, adică în jur de 28.590 de ferme, cu aproximativ 280 mai puține decât în 2020 când acest tip de ferme utilizat 54% din suprafața agricolă.
O mare parte a suprafeței agricole utilizată (47%) se afla în proprietatea utilizatorilor
După modul de deținere, suprafețele agricole utilizate în proprietate și cele luate în arendă au înregistrat cele mai importante ponderi (85,3%), în ușoară creștere (3,2%) față de anul 2020. 36,8% din suprafața agricolă utilizată s-a aflat în proprietatea exploatațiilor agricole fără personalitate juridică, iar 10,2% în proprietatea exploatațiile agricole cu personalitate juridică, în anul 2023.
Din datele prezentate pe regiuni de dezvoltare, atât numărul de exploataţii agricole cât şi suprafaţa agricolă utilizată sunt distribuite în conformitate cu specificul zonei.
Se remarcă macroregiunea doi unde sunt cele mai multe exploataţii agricole (32,0%) şi acestea deţin cea mai mare suprafaţă agricolă utilizată (31,8%). Ca regiuni de dezvoltare, pe primele locuri, din punct de vedere al numărului exploataţiilor agricole, s-au situat regiunile Nord-Est şi Sud Muntenia, cu 20,8% şi respectiv 17,9%, iar din punct de vedere al suprafeţei agricole utilizate, regiunile Sud Muntenia (17,7%) şi Sud-Est (17,3%).
În ceea ce privește activitatea de creștere a animalelor, comparativ cu anul 2020, în anul 2023 efectivele de caprine și păsări au crescut cu 1,6% respectiv 0,2%, iar efectivele de porcine au scăzut cu 13,8%, cele de bovine cu 3,0% şi ovinele cu 2,6%.
Pe regiuni de dezvoltare se observă o concentrare a efectivelor de bovine în regiunile de dezvoltare Centru (24,7%), Nord-Vest (21,8%) și Nord-Est (21,4%). De asemenea, cele mai mari efective de porcine s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Vest (22,7%), Nord-Vest și Sud-Vest Oltenia (fiecare câte 15,7%); efectivele de ovine au fost preponderente în regiunile de dezvoltare Centru (20,8%), Nord-Vest (19,6%) şi Vest (16,4%); efectivele de caprine s-au concentrat în regiunile de dezvoltare Sud-Est (23,8%), Sud-Vest Oltenia (21,2%) și Nord-Est (18,3%).
Cele mai mari efective de păsări s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Est (21,1%), Sud Muntenia (18,6%) și Sud-Est (16,6%).