Fermierii afectați de secetă vor putea solicita suspendarea plății ratelor la bănci până la finalul lui 2025 – proiect

„Pentru suspendarea de drept a rambursării ratelor, dobânzilor şi comisioanelor, debitorii trimit creditorilor o solicitare de suspendare, în format letric sau prin poşta electronică, la datele de contact precizate în contractul de credit, până cel târziu la data de 31 decembrie 2024 (…) însoţită de copia proceselor verbale de constatare şi evaluare a pagubelor la culturi agricole, încheiate pentru culturile agricole înfiinţate în toamna anului 2022, toamna anului 2023, în primăvara anilor 2022, 2023 şi 2024, pentru plante perene, plantaţii pomicole şi plantaţii viticole, care au fost afectate de seceta pedologică din anii agricoli 2022 -2023-2024”, se arată în document, relatează Agerpres.

O altă condiţie pe care fermierii trebuie să o îndeplinească pentru a beneficia de măsura de suspendare a ratelo”Pentru suspendarea de drept a rambursării ratelor, dobânzilor şi comisioanelor, debitorii trimit creditorilor o solicitare de suspendare, în format letric sau prin poşta electronică, la datele de contact precizate în contractul de credit, până cel târziu la data de 31 decembrie 2024 (…) însoţită de copia proceselor verbale de constatare şi evaluare a pagubelor la culturi agricole, încheiate pentru culturile agricole înfiinţate în toamna anului 2022, toamna anului 2023, în primăvara anilor 2022, 2023 şi 2024, pentru plante perene, plantaţii pomicole şi plantaţii viticole, care au fost afectate de seceta pedologică din anii agricoli 2022 -2023-2024″, se arată în document, relatează Agerpres. O altă condiţie pe care fermierii trebuie să o îndeplinească pentru a beneficia de măsura de suspendare a ratelor este ca dobânda la credite, percepută de către creditor, să fie mai mare de 2% + ROBOR la data depunerii solicitării de suspendare. Pe de altă parte, creditorii instituţii financiare bancare, instituţii financiare nebancare, furnizorii de utilităţi, precum şi distribuitorii şi furnizorii de resurse materiale agricole folosite la înfiinţarea şi producţia agricolă vegetală nu întreprind măsuri de recuperare, executare silită, asupra creanţelor acumulate, nu întreprind măsuri de exigibilizare precum insolvenţa, declararea scadenţei anticipate, altele asemenea, până la finalul anului 2025, potrivit proiectului.

Decizia de a implementa aceste măsuri a fost luată din cauza faptului că fermierii s-au confruntat cu seceta pedologică care s-a manifestat cu un caracter puternic până la extrem, pe areale agricole extinse la nivel naţional, încă din 2023, confimată şi prin analizele şi informările realizate de către Administraţia Naţională de Meteorologie, spun iniţiatorii proiectului. „În contextul caracterizat de efectele resimţite în sectorul agricol ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei începând cu luna februarie a anului 2022, precum şi faptul că în anul 2023 fermierii s-au confruntat cu seceta pedologică care s-a manifestat cu un caracter puternic până la extrem, pe areale agricole extinse la nivel naţional, şi care a afectat suprafeţe semnificative cu culturi/plantaţii producând pagube însemnate la nivelul recoltelor obţinute în anul 2023 pe aceste suprafeţe, a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.4/2024 pentru stabilirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică din anul 2023 şi ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei”, se arată n proiect.

De asemenea, s-a constatat că agricultura din România continuă să se confrunte şi în anul agricol 2024 cu o lipsă semnificativă de precipitaţii care a indus fenomenul de secetă pedologică accentuată pe areale agricole extinse la nivel naţional, în special în Oltenia, Muntenia, Dobrogea, estul Moldovei, vestul Banatului şi Crişanei. „Manifestarea acestor fenomene a avut efecte negative asupra culturilor agricole înfiinţate în toamna anului 2023, fiind afectate de seceta pedologică şi/sau grindina puternică în procenter este ca dobânda la credite, percepută de către creditor, să fie mai mare de 2% + ROBOR la data depunerii solicitării de suspendare.

Pe de altă parte, creditorii instituţii financiare bancare, instituţii financiare nebancare, furnizorii de utilităţi, precum şi distribuitorii şi furnizorii de resurse materiale agricole folosite la înfiinţarea şi producţia agricolă vegetală nu întreprind măsuri de recuperare, executare silită, asupra creanţelor acumulate, nu întreprind măsuri de exigibilizare precum insolvenţa, declararea scadenţei anticipate, altele asemenea, până la finalul anului 2025, potrivit proiectului.

Decizia de a implementa aceste măsuri a fost luată din cauza faptului că fermierii s-au confruntat cu seceta pedologică care s-a manifestat cu un caracter puternic până la extrem, pe areale agricole extinse la nivel naţional, încă din 2023, confimată şi prin analizele şi informările realizate de către Administraţia Naţională de Meteorologie, spun iniţiatorii proiectului.

„În contextul caracterizat de efectele resimţite în sectorul agricol ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei începând cu luna februarie a anului 2022, precum şi faptul că în anul 2023 fermierii s-au confruntat cu seceta pedologică care s-a manifestat cu un caracter puternic până la extrem, pe areale agricole extinse la nivel naţional, şi care a afectat suprafeţe semnificative cu culturi/plantaţii producând pagube însemnate la nivelul recoltelor obţinute în anul 2023 pe aceste suprafeţe, a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.4/2024 pentru stabilirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică din anul 2023 şi ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei”, se arată n proiect.

De asemenea, s-a constatat că agricultura din România continuă să se confrunte şi în anul agricol 2024 cu o lipsă semnificativă de precipitaţii care a indus fenomenul de secetă pedologică accentuată pe areale agricole extinse la nivel naţional, în special în Oltenia, Muntenia, Dobrogea, estul Moldovei, vestul Banatului şi Crişanei.

„Manifestarea acestor fenomene a avut efecte negative asupra culturilor agricole înfiinţate în toamna anului 2023, fiind afectate de seceta pedologică şi/sau grindina puternică în procente de 70% – 100%, culturile grâu, orz, orzoaică, ovăz, rapiţă. Totodată, primăvara – vara anului 2024 a fost caracterizată de o lipsă masivă de precipitaţii, printr-un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit în aproape toată ţară, chiar deosebit de ridicat în zonele de câmpie, iar din punct de vedere pluviometric, local în nordul, centrul, estul, vestul şi sudul ţării, căderile de grindină şi cantităţile de apă mai însemnate căzute în intervale scurte de timp, asociate cu intensificări ale vântului cu aspect de vijelie, au afectat prin ruperea ramurilor, scuturarea fructelor, aparat foliar rupt/perforat/sfâşiat, culturi înfiinţate în primăvara anului 2024, în special de porumb şi de floarea-soarelui”, se arată în proiect.

În urma centralizării datelor privind fermierii care au depus înştiinţări cu suprafeţele şi culturile afectate, la nivelul Centrului Operativ pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul MADR, pentru culturile din toamna anului 2023, un număr de peste 16.000 de fermieri au solicitat constatarea şi evaluarea pagubelor la culturi. Au fost încheiate procese-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor pentru suprafaţa de peste 320.000 hectare, din care peste 200.000 hectare cu grâu.

Cea mai mare parte a acestor suprafeţe sunt afectate până la calamitate totală, cu procente cuprinse între 50% şi 100%, se arată în document.

Pentru celelalte culturi din primăvara anului 2024 în special porumb şi floarea soarelui, plante perene, plantaţii pomicole, plantaţii viticole sunt înregistrate peste 138.000 de solicitări ale fermierilor pentru constatarea şi evaluarea pagubelor, pentru care se întocmesc procese-verbale, pentru o suprafaţă totală la nivel naţional, de peste 2,2 milioane ha teren agricol.