Din această sumă, 367,3 milioane de euro reprezintă sprijinul care va fi acordat fermierilor afectaţi de pierderile de producţie, ca urmare a fenomenelor climatice nefavorabile. Sprijinul va fi constituit dintr-un procent de 3%, anual, din plăţile directe cuvenite în perioada 2023-2027, de până la 293,5 milioane euro, din contribuţia din FEADR, în sumă de 62,4 milioane de euro, şi contribuţia de la bugetul naţional, în sumă de 11,5 milioane de euro.
Această formă de sprijin vizează implementarea măsurii „Instrumentul de sprijin al fermierilor afectaţi de pierderi ale producţiei agricole” din cadrul PNS şi degrevarea bugetului de stat de viitoare obligaţii financiare către fermieri, rezultate în cazul apariţiei fenomenelor de calamitare a culturilor agricole, se menţionează în comunicat.
„În acest scop, am emis un Ordin de ministru pentru constituirea grupului tehnic de lucru care va pune bazele funcţionării acestui mecanism de gestionare a riscurilor din agricultură. Prin această intervenţie avem în vedere susţinerea unor venituri sigure ale fermierilor şi rezilienţa sectorului agricol, pentru a creşte securitatea alimentară pe termen lung, asigurând în acelaşi timp sustenabilitatea economică a producţiei agricole”, a afirmat ministrul Agriculturii, Petre Daea.
Totodată, în PNS este prevăzută o sumă de 24,1 milioane de euro, sprijin acordat fermierilor pentru acoperirea unui procent din primele de asigurare a culturilor
„Fenomenele meteorologice extreme din ultima perioadă afectează din ce în ce mai mult producătorii agricoli, determinând pierderi de recoltă, cu impact major asupra eficienţei economice a fermelor şi a securităţii alimentare. Astfel, în anul 2022, fenomenul de secetă extremă a afectat peste un milion de hectare, conducând la pierderi însemnate de producţie şi determinând un efort bugetar de peste 365 milioane lei, necesar pentru compensarea pierderilor înregistrate de fermieri numai pentru culturile înfiinţate în toamna anului 2021. Aceste fenomene au devenit în ultima perioadă tot mai problematice, astfel încât se impune crearea unui mecanism care să permită fermierilor predictibilitate în recuperarea cheltuielilor efectuate în cazul culturilor calamitate. Necesitatea mecanismului a fost determinată şi de faptul că valoarea despăgubirilor cuvenite fermierilor care s-au confruntat cu aceste fenomene nu poate fi prognozată şi prevăzută în bugetul de stat”, se menţionează în comunicat.
Pentru elaborarea cadrului normativ de implementare, în perioada următoare vor avea loc la nivelul MADR consultări cu asociaţiile de fermieri.