Fetea(ACA): Sunt optimist în privinţa producţiei de miere din acest an, deşi culesul la rapiţă a fost compromis

Economica.net
29 03. 2019
jars_of_honey_jpg_662x0_q70_crop_scale_04635200

„Anul trecut am avut o producţie de miere de 26.000 – 27.000 de tone. Seceta a afectat culturile de floarea soarelui, care acoperă peste 35% din producţia anuală, şi aici ne-a afectat cel mai mult. Pentru anul acesta sunt optimist în privinţa producţiei, deşi la rapiţă primul cules din fiecare an, care asigură cam 8-10% din totalul producţiei de miere, a fost compromis. Nu vom avea decât un cules de dezvoltare. Am fost în vreo 20 de judeţe şi în afară de vestul ţării şi în sud, undeva prin Dâmboviţa şi Ialomiţa, nu prea mai sunt culturi de rapiţă. (…) Fie nu s-a putut semăna, fie unde s-a semnat nu a răsărit, iar fermierii au fost obligaţi să are suprafeţe mari de cultură”, a explicat Fetea.

Pe de altă parte, datele oficiale prezentate de secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Alexandru Valentin Ţachianu, preluate de la Eurostat, arătau că producţia de miere a României s-a apropiat anul trecut de 31.000 de tone, iar consumul a ajuns la 1,18 kg/locuitor/an. Reprezentanţii ACA susţin că în aceste cifre sunt incluse toate cantităţile de miere din ţară, inclusiv cele care se vând „la negru”.

„Probabil, dacă se pune toate mierea, avem o producţie de 30.000 de tone de miere, dar pe piaţă apar doar 20.000 – 22.000 de tone, restul se vinde la negru şi dacă am aduna şi această miere care se vinde la negru – vedeţi, dacă mergeţi spre Braşov, toată şoseaua este ocupată de brânzeturi, de ţuică, de siropuri şi miere. Din păcate, nu o consumam noi, pentru că nu avem această educaţie de a consuma produse naturale şi sănătoase”, a mai spus şeful ACA.

În ceea ce priveşte consumul de miere, Fetea a subliniat că în România se înregistrează un consum redus de miere, menţionând că este vorba, în medie, de 600 de grame pe locuitor într-un an.

„Consumul de miere este sub un kilogram pe locuitor pe an, practic în jur de 600 de grame, deşi Eurostat – pe baza unor date pe care le primeşte de la instituţii – arată un consum de peste un kilogram – dar oricum suntem în coada Europei. Mai avem multe de a lucra aici, iar acel program cu mierea în şcoli ar fi o gură de oxigen pe apicultură. Problema este că nu suntem noi pregăti, sectorul apicol, cu acele staţii de procesare care să asigure valorificarea produselor româneşti. Altfel, sigur firmele de procesare care aduc miere din Ucraina şi din China vor face imediat infuzie în toate şcolile, cu miere din altă parte, şi apicultorul roman rămâne de căruţă. Ori, nu acesta este interesul de a promova produsele de import, ci produsele româneşti”, a explicat preşedintele ACA.

El a menţionat că au fost discuţii la Ministerul Agriculturii referitoare la promovarea unui ajutor de minimis de până la 200.000 de euro care să ajute tocmai la înfiinţarea unor staţii de procesare în fiecare judeţ.

„Dacă programul ‘Mierea în Şcoli’ va fi reactivat – şi eu sunt convins că va fi – să avem această capacitate de procesare. Mai mult, prin Programul Naţional Apicol au fost propuneri să se asigure fonduri pentru a dezvolta procesarea, aceste puncte de procesare, atât la ceară, cât şi la miere. Avem nevoie de ele tocmai pentru a promova produsul românesc”, a spus Fetea.

În toamna anului trecut, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Daniel Botănoiu anunţa că programul „Mierea în şcoli” va intra în vigoare la 1 ianuarie 2019, ceea ce însemna că 1,4 milioane de copii urmau să primească un borcan de 350 de grame de miere polifloră din producţie internă. Din păcate, din informaţiile primite de ACA, acest program a fost suspendat pentru o perioadă de trei ani.

Întrebat care sunt motivele suspendării acestui program, oficialul MADR a răspuns: „Nu aş putea să vă spun, nu banii au fost o problemă, ceva în contextul OUG 114, dar încercam să rezolvăm”.

Vineri, şi-a deschis porţile Târgul Naţional al Mierii, pe platforma Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură, evenimentul fiind la cea de-a douăzecea ediţie.

Ediţia de primăvară a târgului are loc în acest an în perioada 29 – 31 martie 2019 şi reprezintă cel mai important eveniment de profil din Capitală şi este deja un eveniment tradiţional, care se bucură de o foarte bună participare, atât din partea consumatorilor de produse apicole, cât şi din partea apicultorilor ca participanţi sau expozanţi, a procesatorilor din domeniul apicol, precum şi a reprezentanţilor din cadrul asociaţiilor apicole.

România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele au atins în anul 2015 un vârf de 1,47 milioane de familii de albine.

La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Potrivit datelor ACA, în ultimii 2-3 ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 550 de grame pe locuitor pe an, însă şi în aceste condiţii România se află tot la coada clasamentului, la nivel european. Datele statistice arată că românii consumă de 3-4 ori mai puţină miere comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia. Din păcate, tot din cifrele statistice, se vede că românii consumă în fiecare zi 70 de grame de zahăr şi doar 3 grame de miere.