Investitorii vor deductibilitate fiscală mai mare la contribuţiile pentru pensiile facultative

„Deductibilitatea pentru contribuţiile la fondurile de pensii private facultative (Pilonul III) ar trebui majorată la 1.000 euro/ an”, spun investitorii străini în „Cartea Albă 2013″, raportul Consiliului Investitorilor Străini (FIC).

Potrivit legii, la calculul impozitului pe salarii, angajatorul ar trebui să scadă contribuţia angajatului la Pilonul III de fonduri de pensii facultative din venitul net „bază de calcul” pentru impozit.

Venitul net rezultă din scăderea contribuţiilor obligatorii lunare (CAS; CASS / Sănătate; Şomaj) din venitul brut.

Contabilii angajatorului trebuie să facă acelaşi lucru şi dacă angajatul face contribuţia.

„Doar suplimentarea sistemului public de pensii cu un sistem puternic de pensii private, bazat pe capitalizare (reinvestirea câştigurilor, n.r.),  care să suplimenteze componenta publică, va fi în măsură să atenueze presiunile unei populaţii care îmbătrâneşte rapid, precum şi deteriorarea raporturilor de dependenţă demografică şi sistemică”, scrie raportul FIC.

Sistemul de pensii private facultative (Pilonul III) administrează economiile a circa 300.000 de participanţi şi „ar trebui să fie consolidat prin creşterea treptată a stimulentelor fiscale pentru a facilita aderarea la aceste fonduri de pensii”, potrivit raportului bianual al FIC, publicat recent.

Totdată, „sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II) trebuie protejat prin menţinerea calendarului existent de transfer al contribuţiilor sociale către fondurile de pensii private”, spune FIC.

Contribuţia socială către fondurile de pensii private (Pilonul II) ar trebui să crească de la 4% în 2013 la 6% în 2016 (cu cîte 0,5 puncte procentuale anual). Sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II) acoperă în prezent aproape 5,8 milioane de participanţi.

Decidenţii români au de unde se inspira în materie de sisteme fiscale stimulative pentru fondurile de pensii.

„În alte state din regiune funcţionează deja stimulente fiscale mai consistente pentru a încuraja economisirea privată în vederea pensionării şi, deci, atenuarea, pe termen lung, a presiunilor asupra bugetului public de pensii„, spune raportul investitorilor străini.

În Cehia, plafonul anual de deducere fiscală, pentru contribuţiile la pensiile facultative, este de 8% din salariul brut, adică peste 900 de euro pe an pentru fiecare angajat (calculat la salariul mediu).

Cehia este cea mai dezvoltată piaţă de pensii facultative din regiunea Europei Centrale şi de Est, potrivit FIC.

De asemenea, statul ceh oferă, în contul fiecărui participant, o contribuţie fixă suplimentară în valoare de circa 5 euro pe lună, adică un beneficiu net suplimentar de 60 de euro pe an, echivalent al unei deduceri fiscale de încă 400 de euro pe an pentru fiecare client, potrivit FIC.

Astfel, plafonul total de deducere este de peste 1.300 de euro pe an, fapt care a dus, în 16 ani, la o acoperire de 90% a pensiilor private facultative în populaţia activă a Cehiei.

În Polonia, contribuţiile angajaţilor la pensiile facultative sunt scutite în totalitate de impozitul pe venit, iar plafonul de deducere fiscală pentru angajatori este de 7% din salariul brut al angajatului, adică 600 de euro pe an, calculat la salariul mediu.

În Ungaria, contribuţiile angajaţilor sunt scutite în limita a 30% din contribuţii (peste 400 de euro pe an, calculat la salariul mediu), iar contribuţiile angajatorilor sunt scutite în totalitate de la plata impozitului pe venit.

În Bulgaria, toate contribuţiile virate de indivizi în sistemul de pensii facultative sunt deductibile de la plata impozitului pe venit, în limita a 10% din venitul anual al participanţilor. În plus, contribuţiile virate de angajatori sunt deductibile integral, în limita a 360 de euro pe an.

În Estonia, contribuţiile la pensiile facultative sunt deductibile de la plata impozitului pe venit în limita a 15% din venitul anual al participantului.

În Letonia, contribuţiile la pensiile facultative sunt de asemenea deductibile total în limita a 10% din venitul anual al participantului.

În România, autorităţile invocă pericolul dezechilibrrării plăţii pensiilor, când vine vorba de creşterea contribuţiilor la sistemul privat de pensii, respectiv deficitul bugetar când se pune problema creşterii deductibilităţii.

Pe de altă parte, reprezentanţii investitorilor străini exprimă, implicit, nemulţumirea administratorilor fondurilor private de pensii, care îşi văd îndepărtat orizontul în care vor deveni profitabili.

„În procesul de lansare şi setare a sistemului de pensii private din România, acţionarii societăţilor de administrare a fondurilor de pensii (străini în majoritatea lor, n.r.) au investit sume de peste 500 de milioane de euro, pentru care estimează un orizont de recuperare de 10 -15 ani”, spune raportul FIC.

Pierderile administratorilor de pensii private s-au înjumătăţit în 2012, la 15,2 milioane de lei