Fiecare al doilea grătar făcut de români e cu carne din import

Aceştia consideră că numai dacă va exista un sprijin real pentru sector din partea autorităţilor se va reduce acest trend al importurilor de carne de porc care s-au cifrat anul trecut la aproape 200.000 de tone. 

„Suntem într-un un paradox. Uniunea Europeană este net exportator de carne de porc, are cu 2-3 procente mai multă carne decât consumă, iar noi suntem net importatori cu 50%. Jumătate din carnea pe care o mâncăm în România este importată, ceea ce înseamnă că tot al doilea grătar pe care îl consumăm cu familia este adus din afară, este din import. Având în vedere structura extrem de complexă a drumului cărnii de porc din fermă până în galantar, îmi este foarte greu să cred vreodată că acea carnea importată pentru grătar, de unde o veni ea, este mai bună şi mai proaspătă decât cea pe care noi o producem acasă”, a subliniat, la Indagra 2017, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Ioan Ladoşi, la lansarea iniţiativei naţionale ‘Porc Crescut Româneşte’. 

În opinia acestuia, producătorii români din acest sector pot produce carne de porc suficientă pentru asigurarea consumului, „avem tot ce ne trebuie”, atât infrastructura necesară cât şi hrana pentru animale. 

„Noi trebuie să ne uităm înainte, să avem convingerea că suntem în măsură să producem carne de porc românească şi o putem face pentru că avem tot ce ne trebuie, avem cereale, avem ferme noi. Ne putem lăuda că sunt printre cele mai perfomante din Europa, cu 5 clase mai sus. Din păcate, ceea ce ne lipseşte aici şi este subiectul cel mai dureros, mă refer atât la specialişti dar şi la forţa de muncă. Anul 2016 a fost pentru noi, porcarii, unul dezastruos, în care toţi cei care au produs carne de porc au trebuit să vândă în orice condiţii şi la orice preţ. Practic, s-a făcut un dumping, a fost o creştere a ofertei din motive strict economice. Importurile de carne de porc cresc, iar pentru noi, cei care producem carne de porc românească, partea noastră din tort scade. Consider că acest trend poate fi inversat dacă există un sprijin din partea autorităţilor de a susţine acest sector”, a mai spus Ladoşi. 

La rândul său, Larisa Ene, preşedintele Asociaţiei Fermierilor cu Investiţii în Sectorul Suin (AFISS), a afirmat că este nevoie de o susţinere clară din partea autorităţilor, ” de politici economice corecte”, dar şi de un standard al produsului românesc, în special al cărnii de porc din magazin. 

„Avem ferme, avem infrastructură cu potenţial, dar în schimb fermierii noştri mor de foame. Mare parte dintre ei sunt oameni care au pierdut bani în ultimii doi ani de zile. Toate aceste ferme, în ultimii ani, nu au reuşit să se dezvolte pentru simplu motiv că muncesc şi abia îşi acoperă datoriile. Autorităţile ar trebui să aibă lucrul acesta pe masa de lucru, pentru că oamenii aceştia nu reuşesc să îşi crească investiţiile, iar dacă nu îşi dezvoltă exploataţiile o să fie absorbiţi sau o să moară. Vrem politici economice corecte în primul rând. Vrem subvenţii, nu neapărat plăţi compensatorii, care să fie concrete şi nu de pe o zi sau alta, să nu se ştie anul viitor dacă le luăm sau nu. Nu aşa se pune problema, pentru că producătorul produce astăzi, concurează astăzi pe 90 de euro şi vinde peste trei luni cu 3,5 lei kilogramul. Avem doi ani de pierderi, şi două serii cu un preţ extrem de mic, iar carnea care vine din import ajunge toată în galantar şi nu am văzut, când am vândut noi cu 3,5 lei porcul, o micşorare a preţului în magazin”, a explicat Ene. 

În opinia preşedintelui AFISS, în România ar trebui să existe un standard al produsului românesc, al cărnii de porc în special, iar consumatorul să aibă garanţia că produsul provine de la ferme autohtone. 

„Ne dorim să existe un standard al produsului românesc, al cărnii de porc din magazin. Cine garantează că pe raft este produs românesc? Ar trebui ca autorităţile să se implice pentru că fermierul român aduce plus valoare în zonele în care are exploataţii. Consumatorul, când intră în magazin, trebuie să aibă garanţia că produsul, carnea, provine de la ferme autohtone, că este o carne proaspătă, este o carne de calitate pentru că porcul este crescut cu furaje şi asigură atât siguranţa consumatorului cât şi supravieţuirea fermierului”, a adăugat Larisa Ene. 

Prezent la Indagra, Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a precizat că ministerul susţine iniţiativa producătorilor de carne de porc şi a anunţat că de la 1 ianuarie va intra în vigoare măsura de bunăstare la porc şi pasăre, iar până la finele anului va fi adoptat în Parlament programul de susţinere a crescătorilor de porci din România care livrează animale pentru abatorizare. 

„Consider că trebuie să alegem tot ce este din România, oaia, vaca, porcul sau pasărea, dar acum căutăm soluţii ca să acoperim din intern şi celelalte 50 de procente care vin din import la carnea de porc. Pe de o parte, vrem să asigurăm numărul de grăsuni din fermele noastre, iar pe de altă parte căutăm soluţii să consumăm porumbul din România, pentru ca altfel preţul este cu variaţii foarte mari. Pe lângă măsura de bunăstare la porc există şi programul de investiţii în fermele de reproducţie. Cred că în varianta asta putem să ne apropiem cât mai mult de ceea ce ne cer consumatorii, adică să oferim produse proaspete, de calitate bună şi la preţuri rezonabile”, a declarat pentru AGERPRES Daniel Botănoiu. 

Acesta a subliniat că recent a fost susţinută din nou la Comisia Europeană aplicarea Legii 150/2016 privind comercializarea produselor agroalimentare cu 51% produse autohtone. 

„Am fost la Bruxelles să explicăm de ce nu renunţăm la cele 51% produse autohtone, pentru că noi considerăm că este ceea ce ne-a cerut consumatorul român pe de o parte şi pe de altă parte aceste investiţii realizate de fermieri să poată fi valorificate la maximum. Eu cred ca cei de la CE pot înţelege că România are nişte probleme reale în acest sector. Sigur că nu poţi să rezişti numai cu producţia şi de aceea materia primă trebuie transformată, să îi adaugi plus valoare, dacă vrei să rezişti în această piaţă concurenţială cum este cea cărnii de porc din Europa. Cred că românii ar trebui să mănânce carne de porc românească în primul rând pentru că este proaspătă, pentru că porcul este crescut cu cereale şi ştim gusturile din copilărie, are un preţ rezonabil, nu poluăm mediul, creează locuri de muncă, dar întreţinem şi activităţile din munte şi aval”, a adăugat Botănoiu. 

Iniţiativa naţională ‘Porc Crescut Româneşte’ dezvoltată de fermieri pentru consumatori a fost lansată în cadrul Târgului Indagra 2017 şi îşi propune să redea cărnii de porc crescut în România supremaţia la masa românilor. 

În România, consumul anual de carne de porc este mai mic cu 30% faţă de media europeană în România, acesta fiind în medie de 30-32 kg/locuitor. 

Potrivit balanţei cu produse agroalimentare, în 2016, carnea de porc se afla în topul importurilor, cu o cantitate de 197.000 de tone, în valoare de 343,6 milioane de euro, creşterea valorică fiind cu 16,2% (+47,9 milioane de euro) mai mare faţă de anul 2015. 

Carnea de porc a deţinut cea mai mare pondere în total importuri agroalimentare şi în primul semestru din acest an, sumele cheltuite fiind de 193,4 milioane de euro, pentru o cantitate de 95.300 tone.