FIHR avertizează Guvernul că „Ordonanţa trenuleţ” va avea efecte devastatoare asupra turismului, dacă nu va fi însoțită de măsuri compensatorii

„În timp ce ţări din jurul nostru au o rezultate bune în ceea ce priveşte ponderea turismului în economia lor (Bulgaria, Ungaria, Croaţia, Polonia), ca urmare a unor investiţii publice în infrastructură şi promovare, a unei legislaţii suple şi adaptate noilor dezvoltări – digitalizare, platforme online – şi a creării cadrului pentru ca operatorii economici din turism să se dezvolte, România este codaşă în acest clasament. În ciuda tuturor insistenţelor industriei turismului şi a punerii la dispoziţie din partea specialiştilor către toate formele de organizare pe care le-au avut autorităţile de reglementare din domeniu, turismul este codaş la împărţirea bugetului, are reglementări vechi şi neadecvate şi nu beneficiază de susţinere optimă pentru promovarea internaţională, lucru care a dus, conform BNR, pentru anul 2023, ca deficitul balanţei comerciale din turism să fie de 3,694 miliarde de euro, în creştere faţă de 2022”, semnalează reprezentanţii FIHR într-o Scrisoare deschisă adresată Guvernului României.

Aceştia subliniază că, la nivel economic, se simte deja scăderea consumului, repercusiunile instabilităţii prin scăderea ratingului de ţară de către Fitch Ratings, în contextul în care la graniţele României are loc în continuare un război, promovarea internaţională se limitează la mici campanii şi participări la târguri şi acestea în pericol de anulare din cauza diminuării şi lipsei bugetului pe anul 2025.

„Nu putem să ne aşteptăm la îmbunătăţiri în ceea ce priveşte acest domeniu fără schimbări de strategie. Intrarea României în spaţiul Schengen ar trebui să crească numărul turiştilor care vizitează România, dar, din pacate, nu ne promovăm suficient şi nu avem un sistem de monitorizare a circulaţiei turistice, din lipsa unei legislaţii adecvate şi a platformelor de raportare. În contextul preocupărilor legate de reducerea cheltuielilor bugetare, ar trebui să se aibă în vedere acele domenii care au potenţial să ducă la creşterea veniturilor la bugetul de stat, iar prin atuurile sale, prin complexitatea de forme de turism care pot fi practicate în România, turismul poate să fie unul dintre aceste domenii. Procentul actual reprezentat de sectorul turism în PIB este sub potenţial, iar el nu poate creşte fără investiţii şi fără promovarea imaginii României în exterior, în contextul în care ţările din jur investesc bugete mult mai mari pentru promovarea lor între destinaţiile turistice ale lumii”, susţin hotelierii.

În acest sens, FIHR solicită adoptarea de urgenţă a unor măsuri precum alocarea unui buget anual de promovare a României ca destinaţie turistică în cuantum de 10% din sumele economisite din eliminarea voucherelor de vacanţă (cu un impact semnificativ de până la 30% din piaţă), pentru a înlocui deficitul de turism intern creat şi pentru atragerea de turişti străini, ducând, astfel, şi la o diminuare a deficitului comercial din domeniu, actualizarea legislaţiei care să permită realizarea de bugete multianuale, fără de care în fiecare an participarea la evenimentele de început de an (târguri internaţionale sau alte manifestări sunt puse sub semnul întrebării şi, de multe ori, anulate), precum şi OPANT nr.65/ 2013, inclusiv clasificarea apartamentelor şi standardele ocupaţionale şi digitalizarea raportărilor – crearea de platforme pentru raportarea datelor, monitorizarea circulaţiei turistice, statistici, colectarea rapoartelor de la platformele online, respectiv evidenţierea aportului în PIB.

Alte măsuri solicitate de reprezentanţii industriei hoteliere vizează susţinerea investiţiilor în turism – politici publice direcţionate spre diminuarea sezonalităţii, dezvoltarea turismului balnear şi eco-turismului, crearea unui OMD Naţional – Organizaţie Naţională de Management al Destinaţiei şi alocarea unui buget multianual adecvat, precum şi predictibilitatea modificărilor fiscale, asigurarea competitivităţii în context regional şi asigurarea condiţiilor de concurenţă loială – menţinerea TVA şi a cotelor de impozitare pentru activităţile din turism, care au trecut deja prin două modificări succesive (2023 şi 2024) de majorare a TVA şi impozitului pe profit, precum şi pentru competitivitate la nivel regional, dezvoltarea şi implementarea unui cadru legislativ în România, care să reglementeze din punct de vedere fiscal activităţile de închiriere pe termen scurt în scop turistic (short-term rentals) ale persoanelor fizice / juridice, cu impact pozitiv asupra atragerii de venituri la bugetul naţional şi la bugetele locale, transpunerea regulamentelor europene, pentru solicitarea/obţinerea raportărilor de la platforme online de rezervări, monitorizarea circulaţiei turistice şi a operatorilor economici care prestează activităţi economice în domeniul turismului.

„Aceasta duce la creşterea conformării şi controlului, creşterea bazei de impozitare, plata TVA, alte impozite şi taxe, taxa de promovare turistică pentru rezervările preluate prin platforme”, se menţionează în Scrisoarea deschisă.

Totodată, hotelierii cer susţinerea proiectelor privind atragerea de resurse umane şi creşterea competenţelor acestora, implementarea de măsuri pentru atragerea şi menţinerea angajaţilor în domeniu prin educaţie (pregătirea profesională continuă, actualizarea standardelor profesionale şi ocupaţionale), prin facilităţi fiscale pentru agenţii economici care angajează tineri, pentru pregătirea vocaţională/ profesională a acestora, prin dezvoltarea şi recunoaşterea micro-acreditărilor şi a platformelor online de pregătire specifice domeniului ospitalităţii

„În concluzie, în lipsa preluării acestor demersuri necesare, putem anticipa pe termen mediu şi lung perpetuarea unor situaţii care frânează dezvoltarea sectorului turism, precum: Statistici incorecte şi incomplete legate de circulaţia turistică din România, ce vor face imposibilă stabilirea unor politici publice şi bugetare adecvate, cu un mix optim şi coerent de acţiuni de promovare a turismului din România; Dispariţia investiţiilor în turismul reglementat organizat în hoteluri, având in vedere presiunea fiscală şi cea de autorizare/raportare existentă în prezent pentru proprietarii şi operatorii de unităţi reglementate; Menţinerea unei economii gri, risc crescut de incidente şi un număr crescut de tineri „şomeri” care câştigă din „economia participativă”, în condiţiile lipsei reglementării activităţilor de închiriere pe termen scurt în scop turistic, cu efecte în gradul redus de încasări bugetare şi în lipsă de control; Înrăutăţirea calităţii serviciilor oferite în domeniul ospitalităţii, cu efecte asupra reputaţiei destinaţiilor turistice din România, în contextul ignorării măsurilor de atragere şi profesionalizare a personalului activ în toate unităţile care oferă servicii de cazare şi alimentaţie publică (atât hoteluri, restaurante, obiective turistice, cât şi apartamente de închiriat); Deteriorarea infrastructurii turistice şi irosirea potenţialului turistic al României pe termen mediu şi lung”, semnalează reprezentanţii FIHR.