Textul Strategiei, provizoriu deocamdată, prevede ca Executivul european să stabilească cerinţe minime în legislaţia privind produsele pentru a reduce semnificativ “eliberarea de microplastice la sursă”. Strategia se referă în special la textile, pneuri, vopsele şi filtre de ţigări. ECONOMICA.NET a întrebat un mare producător de ţigări din România, JTI, care va fi impactul acestei prevederi.
“Inițiativa Comisiei Europene de a căuta soluții de reducere a deșeurilor este lăudabilă, dar trebuie clarificat că filtrele pentru țigarete nu sunt similare produselor din plastic, cum sunt paharele, farfuriile, vesela de unică folosință, paiele sau ambalajele pentru apă și băuturi. Filtrele țigaretelor sunt biodegradabile, fabricate din acetat de celuloza, de proveniență lemnoasă. Ambalajele din plastic sunt fabricate din elemente petrochimice, care se degradează în sute de ani. Acetatul de celuloză se obține din fibra lemnoasă și conform FDA – Food Drug Administration nu este toxic”, au răspuns oficialii JTI.
Costuri mai mari. Taxe noi
Ei subliniază că definiția propusă pentru plastic, ce include și filtrele țigaretelor, este eronată și ar putea avea un impact negativ pentru industrie, inclusiv pentru piața locală, afectând costurile de producție. Iar adăugarea unei noi taxe pentru deșeuri poate fi interpretată de consumatorul român ca o delegare de la responsabilitatea de a păstra curățenia, către autoritățile care au prevăzut noua taxă.
“O măsură eficienta ar fi educarea publicului despre efectele grave pe care le au deșeurile asupra mediului. De asemenea, ar fi mai utila reglementarea cadrului contravențional, care să prevadă amenzi consistente. Sperăm ca reprezentanții României la Bruxelles să cântărească bine consecințele acestei Directive, astfel încât bunele intenții să nu facă mai mult rău decât bine”, opinează fabricantul.
Materialul folosit pentru filtrele țigaretelor e acetatul de celuloză, care se degradează în maximum doi ani, in timp ce plasticul utilizat pentru pet-uri dispare în 800 de ani.