Finanțele susțin că Produsul Intern Brut poate înregistra o creştere adiţională cu circa un punct procentual, în 2018

‘Măsurile fiscale propuse în domeniul impozitului pe venit au un impact economic semnificativ. Creşterea puterii de cumpărare în urma majorării veniturilor lucrătorilor va stimula cererea internă pentru consum şi investiţii. Ca urmare a cererii interne suplimentare – în condiţii de echilibru între cerere şi ofertă şi a unei contribuţii stabile a importului la acoperirea cererii – Produsul Intern Brut poate înregistra în anul 2018 o creştere adiţională faţă de scenariul de bază de circa un punct procentual. Acest impact compensează impactul negativ al măsurilor fiscale propuse care reduc veniturile din economie prin sarcină fiscală suplimentară şi asigură un spaţiu suficient pentru realizarea cadrului macroeconomic stabilit pentru proiecţia bugetară’, informează MFP.

Potrivit instituţiei, ca urmare a efectelor de multiplicare economică evidenţiate, se estimează că obligaţiile şi încasările la bugetul general consolidat se vor majora prin veniturile bugetare de runda a doua care pot ajunge şi până la 50% din impactul bugetar negativ direct.

Conform celor mai recente date, Comisia Naţională de Prognoză estimează, pentru anul viitor, o creştere economică de 5,5%.

Impozitul pe venit se va reduce, de la 1 ianuarie 2018, de la 16% la 10% pentru salariaţi, pensionari, persoane fizice autorizate, drepturi de autor, se arată în proiectul de act normativ.

Conform documentului, impozitul pe venit se reduce de la 16% la 10% pentru următoarele categorii de persoane/venituri: salariaţi, pensionari, persoane fizice autorizate, drepturi de autor şi cabinete individuale (ex. avocaţi, medici, notari), chirii, dobânzi, arenda, premii, activităţi agricole, investiţii şi venituri din alte surse.

‘Se propune reducerea cotelor de impozit aplicabile în cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală, pentru care plătitorii veniturilor, persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă şi care au şi obligaţiile de a calcula, de a reţine şi de a plăti impozitul cu titlu de plăţi anticipate, corespunzător sumelor plătite prin reţinere la sursă, de la 10% la 7%, pentru stabilirea plăţilor anticipate, efectuate în contul impozitului anual şi de la 16% la 10%, pentru stabilirea impozitului pe venit ca impozit final. În acest caz, baza de calcul o reprezintă venitul brut din care se deduce cota forfetară de cheltuieli’, se arată în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul.

Potrivit acesteia, modificarea cotei standard de impozit pe venit de la 16% la 10% determină corelarea tuturor articolelor în cuprinsul cărora se regăsea cota de impozit pe venit de 16%.

‘În acest sens, au fost corelate articolele care reglementau impozitarea veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală, veniturilor din arendă, venitului determinat pe baza normei anuale de venit sau potrivit regulilor generale, în cazul închirierii în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, pentru veniturile sub formă de dobânzi, venituri obţinute din lichidarea unei persoane juridice, venituri din pensii, venituri din activităţi agricole, venituri sub formă de premii, venituri din alte surse’, informează MFP.

Potrivit aceluiaşi document, contribuţiile sociale vor trece de la angajatori la angajaţi începând cu 1 ianuarie 2018.

‘Nivelul contribuţiilor scade cu 2 puncte procentuale, astfel că din totalul de 39,25% contribuţii plătite la un salariu brut se vor plăti 37,25%. Din totalul de 22,75% contribuţii datorate de angajator, 20 de puncte se transferă către salariat’, informează ministerul, într-un comunicat.

Potrivit acestuia, în total, din salariul brut, 35% vor fi contribuţii reţinute de angajator în numele salariatului, iar contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75% (după transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanţe salariale.

Ministerul mai arată că acestea din urma vor fi cuprinse într-o singură contribuţie, care se va numi contribuţie asiguratorie pentru muncă.

De asemenea, o altă simplificare adusă de această ordonanţă în privinţa trecerii contribuţiilor sociale către salariaţi constă în faptul că din cele nouă contribuţii plătite în prezent de salariat şi angajator vor rămâne doar trei, respectiv contribuţia pentru pensie (CAS) – plătită pentru salariat, contribuţia pentru sănătate (CASS) – plătită pentru salariat şi contribuţia asigurătoare pentru muncă – suportată de angajator.

‘Totodată, MFP menţionează că scad contribuţiile pentru condiţiile la pensie pentru condiţii deosebite sau speciale de muncă. Astfel, CAS pentru condiţii deosebite de muncă scade de la 31,3% la 29% (-2,3 p.p.) şi CAS pentru condiţii speciale de muncă scade de la 36,3% la 33% (-3,3 p.p.).

În privinţa românilor care desfăşoară activităţi independente (medicii, avocaţii, notarii, jurnaliştii, scriitorii, artiştii etc.), aceştia nu vor mai plăti contribuţii sociale raportate la sumele obţinute din aceste activităţi. Aceste contribuţii se vor calcula la nivelul salariului minim pe economie.

O altă măsură prevăzută de ordonanţa de urgenţă privind modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal este creşterea deducerilor personale pentru cei cu salarii mici cu peste 60%. Pentru cei cu salariul minim şi care nu au persoane în întreţinere, deducerea personală creşte de la 300 lei la 510 lei. Pentru fiecare persoană aflată în întreţinere, deducerea creşte de la 100 lei la 160 lei.