Dezbaterea din Germania cu privire la aceşti imigranţi nu are aceeaşi toxicitate politică precum cea din Marea Britanie, unde premierul David Cameron a promis să reducă beneficiile muncitorilor străini, pe fondul temerilor privind un posibil aflux de imigranţi din estul Europei, continuă publicaţia britanică.
În condiţiile în care populaţia germană îmbătrâneşte, iar economia se află în creştere, Germania are nevoie de imigranţi. Însă opinia publică germană este din ce în ce mai îngrijorată, după ridicarea, la 1 ianuarie, a restricţiilor legale impuse imigranţilor din România şi Bulgaria, cele mai sărace ţări din Uniunea Europeană – şi care au cele mai mari populaţii de romi – pe piaţa vest-europeană a muncii.
Reflectând starea de spirit naţională contradictorie, cancelarul german Angela Merkel a declarat, într-un discurs în Bundestag săptămâna trecută, că Germania ar trebui să profite de libera circulaţie a forţei de muncă, însă a avertizat că ‘nu trebuie să închidem ochii la abuzuri’. În acest sens, cancelarul a înfiinţat o comisie care să investigheze această problemă, pe fondul presiunilor din partea laturii de dreapta a coaliţiei sale, în special Uniunea Creştin-Socială din Bavaria.
Luna trecută, preşedintele Joachim Gauck a afirmat că este ‘greşit şi periculos să sugerezi că imigranţii dăunează ţării noastre, ne fură locurile de muncă sau ne pun în pericol sistemul de asistenţă socială’, însă a adăugat că imigraţia cauzează, uneori, probleme, iar ‘corectitudinea politică nu ne poate împiedica să subliniem acest lucru’, scrie Financial Times.
Germania a atras puţin peste un milion de imigranţi în 2012, un număr neglijabil faţă de populaţia sa de 80 de milioane. Însă 19% din populaţia ţării este născută în străinătate. Minorităţile română şi bulgară, deşi ar urma să crească rapid în 2014, sunt încă nesemnificative faţă de populaţiile mult mai mari de imigranţi proveniţi din Turcia, Polonia şi fosta Iugoslavie.
Institutul economic IW a afirmat, într-un raport publicat luna aceasta, că imigranţii sunt benefici pentru economie, societate şi stat, pentru că sunt mai tineri şi mai bine calificaţi decât populaţia gazdă şi plătesc mai mult în taxe decât primesc din banii publici.
Însă, deşi Germania beneficiază, în mare, de pe urma imigraţiei, câştigurile şi costurile sunt distribuite inegal. Imigranţii înalt calificaţi sunt dispersaţi în întreaga ţară, în timp ce lucrătorii necalificaţi tind să se concentreze în oraşe industriale, unde se stabilesc aproape de compatrioţii lor, adesea în apartamente supraaglomerate, în cartiere cu o rată înaltă a şomajului, criminalitate şi tensiuni sociale, continuă publicaţia britanică.
Dortmund, oraş din regiunea industrială Ruhr, este un exemplu în acest sens. În timp ce media naţională a ratei şomajului este de 15%, aici, aceasta ajunge la 27%.
Oficial, rata şomajului în rândul românilor şi bulgarilor din Dortmund, al căror număr ar fi de 4.500, este de 21%, însă potrivit responsabilei serviciilor sociale, aceasta s-ar apropia, în realitate, de 80%, pentru că mulţi imigranţi recenţi nu s-au înregistrat la autorităţi.
Pe fondul numărului mare de imigranţi nou-sosiţi necalificaţi, sau chiar analfabeţi, autorităţile germane se tem că cheltuielile pentru întreţinerea acestora nu vor face decât să crească. ‘Acum avem un procentaj mare de persoane care nu au nicio speranţă să se angajeze’, explică Zoerner.