Susţinând că a primit această informaţie din partea a două surse din cadrul unor servicii secrete occidentale, FT menţionează că în schimbul acestei demisii, Rusia s-ar fi angajat să susţină o tranziţie ‘coregrafiată’ care ar fi menţinut la putere regimul alawit, dar care ar fi deschis uşa unor negocieri realiste cu rebelii moderaţi.
Însă, conform aceloraşi surse, reacţia lui Bashar al-Assad ar fi fost un refuz categoric şi în plus el l-ar fi atenţionat pe Sergun că Rusia nu mai are niciun viitor în Siria în cazul unei astfel de schimbări la Damasc.
Întrebat tot vineri despre relatările din FT, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a negat veridicitatea lor. ‘Nu, nu este aşa!’, a răspuns el, conform agenţiei Reuters.
În articolul din FT se susţine de asemenea că în cercurile apropiate preşedintelui Al-Assad dependenţa politico-militară crescândă a Siriei faţă de Rusia este tot mai puţin agreată.
Pe de altă parte, motivaţia intervenţiei Rusiei în Siria ar fi legată nu atât de hotărârea de a-l proteja pe Bashar al-Assad, ci mai degrabă de a arăta Washingtonului că Moscova poate juca un rol hotărâtor în acel conflict, dare şi de a preveni o sporire a influenţei Iranului în zonă în detrimentul Rusiei.