Potrivit datelor oficiale, finanţarea de urgenţă, care este mai costisitoare decât împrumuturile obişnuite de la BCE, a scăzut la 83,95 miliarde de euro la finele lunii trecute, de la 85,3 miliarde de euro, în iulie.
Băncile greceşti se bazează pe finanţarea de urgenţă pe care o primesc de la Banca Centrală a Greciei, cu acordul BCE, începând din luna februarie a acestui an, când au fost excluse de la operaţiunile obişnuite de finanţare derulate de BCE, din cauza întârzierilor apărute în negocierile dintre Guvernul de la Atena şi creditorii săi internaţionali.
După reuniunea de politică monetară din data de 3 septembrie, preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat că este prea devreme să fie reintrodusă o derogare care să permită, din nou, accesul băncilor greceşti la finanţarea obişnuită oferită de BCE. În plus, derogarea ar permite, teoretic, Greciei, să fie inclusă în programul de achiziţii de obligaţiuni demarat de BCE în luna martie. Cu toate acestea, o decizie cu privire la această derogare nu este aşteptată până când nu va fi format un nou guvern grec, după alegerile legislative de duminică.
Între timp, plafonul finanţării de urgenţă destinată băncilor greceşti (ELA) a fost redus până la 89,1 miliarde de euro, acesta urmând să rămână în vigoare până la următoarea reuniune a Consiliului guvernatorilor BCE, programată pentru data de 16 septembrie