Finanțarea deficitului bugetar ne crește dobânda la credite. Lichiditatea din piața bancară a scăzut și ROBOR și-a reluat creșterea
Pe 11 noiembrie 2024, nivelul ROBOR la 3 luni era de 5,55%, iar al celui la 6 luni de 5,59%. Pe 22 noiembrie 2024, nivelul acestor indicatori a fost de 5,75%, respectiv 5,79%. Practic, în 10 zile, nivelul ROBOR (indicator luat în calcul în formarea dobânzii pentru creditele ipotecare acordate până în luna mai 2019) a crescut cu 20 de puncte de bază.
Din 2019, ROBOR a fost înlocuit cu IRCC, care este media zilnică a tranzacțiilor de pe piața interbancară dar care are un delay de circa două treimestre. În concluzie, creditele vechi în lei se vor scumpi de luna aceasta, urmând ca cele noi să cunoască majorarea ratei în trimestrul al doilea din 2025, când se vor resimți probabil și noile politici fiscale menite să ducă la scăderea deficitului bugetar.
Faptul că băncile s-au cam ”plictisit” să finanțeze un deficit bugetar care se îndreaptă spre nesustenabil o arată și ultima licitație de titluri de stat, unde ofertele băncilor au fost refuzate în unanimitate de Ministerul Finanțelor, datorită dobânzilor prea ridicate. De altfel, dobânda la titlurile de stat emise pe 10 ani a ajuns la nivelul de 7,225%, în creștere accelerată de la nivelul de 6,90% în urmă cu două săptămâni.
Nivelul dobânzii la care se împrumută statul se apropie de dobânda Lombard, dobânda la care se împrumută băncile comerciale de la BNR și garantată tocmai cu acele titluri de stat cumpărate de bănci, care este în prezent de 7,5%.
În plus, Ministerul Muncii a cerut Guvernului suplimentarea bugetului de pensii, după ce calculele sale arată că nu sunt bani suficienți pentru plata drepturilor pe luna decembrie. Cele 1,6 miliarde de lei care mai erau necesare au fost alocate din fondul de rezervă, printr-o hotărâre luată în ședința de Guvern din 21 noiembrie.
În concluzie, creșterea ROBOR, dobanda stabilită de piața interbancară, nu face altceva decât să atragă atenția asupra faptului că piața bancară nu mai este atât de supralichidă ca până acum, iar cererea de bani a guvernului este în creștere, iar odată cu cererea crește și prețul: adică statul se va împrumuta din ce în ce mai scump, iar ratele la creditele ipotecare vor crește încet încet.
”Cred totuși că nivelul ROBOR la 3 și 6 luni va rămâne sub 6% în 2024, chiar dacă foarte aproape de acest nivel. Deficitul bugetar este enorm și merge spre nivelul de nesustenabilitate, iar acest lucru se va vedea în nivelul dobânzilor care vor crește”, a arătat Adrian Codirlașu, președinte CFA România.
Teoretic, creșterea IRCC se va vedea abia după martie 2025. Dacă la ora actuală, românii cu credite ipotecare au un IRCC de 5,99% la care se adaugă marja băncii, pentru primul trimestru al anului viitor, se preconizează o scădere a valorii indicelui, la 5,75%, în luna decembrie. În 30 martie 2025 va veni însă și nota de plată, când probabil ne vom întoarce la valori ale IRCC comparabile cu cele din prezent sau chiar ceva mai mari, dacă ROBOR va depăși nivelul de 6%.