Finanţele au publicat noul proiect privind aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe 2019. Deficit de 2,76%

Cheltuielile bugetului general consolidat sunt prevăzute la 337,207 miliarde lei (faţă de 335,076 miliarde lei în proiectul anterior), iar cele ale bugetului de stat la 176,176 miliarde lei (faţă de 174,095 miliarde varianta din februarie). 

Bugetul general centralizat al unităţilor administrativ teritoriale este estimat la 73,541 faţă de 73,427 miliarde lei anterior, bugetul asigurărilor sociale de stat la 68,892 miliarde lei, al asigurărilor de şomaj la 879 milioane lei şi al Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate la 39,11 miliarde lei (faţă de 38,88 miliarde lei anterior). 

Plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este în anul 2019 de minus 2,76%, iar în anul 2020 de minus 2,33%, se precizează în proiect. 

Plafonul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procent în Produsul Intern Brut, este de 10% în anul 2019. Acestea sunt estimate la 102,42 miliarde lei (faţă de 102,535 miliarde lei anterior). 

Plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene pentru sfârşitul anului 2019, este de 40% din PIB. 

„În anul 2019, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, plafoanele privind finanţările rambursabile, care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum şi cele privind tragerile din finanţările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, sunt în sumă de 1.200 milioane lei fiecare. Valoarea aferentă finanţărilor rambursabile, care poate fi autorizată pentru o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, este de maximum 100 milioane lei anual. Plafoanele nu cuprind finanţările rambursabile destinate refinanţării datoriei publice locale, finanţările rambursabile destinate proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană şi nici pe cele destinate proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la donatori europeni în cadrul programelor interguvernamentale”, se menţionează în proiect. 

Plafonul privind emiterea de garanţii de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice şi de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2019, este de 8 miliarde lei. 

În anul 2019, plafonul soldului primar al bugetului general consolidat este de minus 14,838 miliarde lei. 

Obiectivul bugetar pe termen mediu este reprezentat de atingerea unui nivel al soldului structural anual al administraţiei publice de -1% din Produsul Intern Brut. Pentru 2019 acesta este prevăzut la 2,97% din PIB (2,76% din PIB în varianta anterioară a proiectului). Ajustarea soldului structural anual al administraţiei publice se face începând cu anul 2021. 

Plafoanele de contractare şi de tragere acordate din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului la solicitarea Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, pentru finanţarea proiectelor de investiţii în cadrul Fondului de Dezvoltare şi Investiţii, sunt fiecare în sumă de 5.000 milioane lei, în 2019. 

Miercuri, Curtea Constituţională a României (CCR) a admis sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019. Şeful statului sesizaze CCR cu privire la respectivul act normativ pe 22 februarie. 

„Prin modul în care a fost adoptată, legea menţionată încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 75 alin. (3), precum şi pe cele ale art. 77 alin. (1), ale art. 146 lit. a) şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţie”, arăta Klaus Iohannis în sesizarea la CCR, precizând că a primit acest act normativ de la Parlament spre promulgare pe 18 februarie. 

Judecătorii CCR arată în motivarea deciziei că dezbaterile în cazul Legii plafoanelor nu puteau fi reluate de către Camera decizională, chiar dacă se doreau corectări pozitive ale normelor legii, pentru că astfel se încalcă Legea fundamentală a statului. 

„Chiar dacă, aşa cum se explică în punctul de vedere al Camerei Deputaţilor, recurgerea la soluţia redeschiderii dezbaterilor, modificării legii şi supunerii sale din nou la vot în Camera decizională a avut un scop pozitiv, şi anume acela de a corecta legea înainte ca aceasta să părăsească Parlamentul, Curtea subliniază că orice astfel de „corectare” trebuie să se realizeze cu respectarea dispoziţiilor constituţionale. Acceptarea tezei contrare ar credita legiuitorul cu posibilitatea de a decide, practic, dacă respectă sau nu Legea fundamentală, ceea ce este în contradicţie cu principiul supremaţiei Constituţiei şi încalcă rolul Curţii Constituţionale de garant al acestei supremaţii”, se arată în motivare. 

CCR susţine că „la data la care au fost reluate dezbaterea şi adoptarea în plenul Camerei Deputaţilor, această Cameră nu mai era constituţional învestită şi, prin urmare, organele sale de conducere (respectiv Biroul permanent) ori cele de lucru (Comisia buget, finanţe şi bănci) nu mai erau competente să îndeplinească acte în legătură cu această iniţiativă legislativă”. 

Judecătorii au arătat că noţiunea „definitiv” este una fixă şi cu înţeles clar din punctul de vedere al Dicţionarului Explicativ al Limbii Române (DEX) astfel că reluarea discuţiilor după 13 februarie, când Camera decizională a stabilit prin vot decizia definitivă asupra legii, încalcă normele Constituţiei României. 

„În concluzie, deopotrivă interpretarea literală şi cea sistematică a normelor constituţionale incidente conduc la concluzia că, prin reluarea dezbaterilor şi a votului în Camera decizională, în data de 15 februarie 2019, asupra Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019, în condiţiile în care Camera decizională decisese definitiv prin vot asupra acesteia, în data de 13 februarie 2019, au fost încălcate dispoziţiile art.75 alin.(3) şi art.77 alin.(1) din Constituţie, cu consecinţa neconstituţionalităţii legii adoptate, în ansamblul său”, notează CCR.