”Dacă ele decid să solicite (intrarea în NATO – n.r.), Finlanda şi Suedia vor fi primite cu căldură şi mă aştept ca procesul să se desfăşoare rapid”, a declarat Stoltenberg la Bruxelles, unde a avut joi dimineaţă o întrevedere cu preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
El a adăugat că intenţionează să discute în cursul zilei cu preşedintele Finlandei.
Jens Stoltenberg s-a declarat convins că pot fi găsite soluţii pentru perioada interimară cuprinsă între data depunerii cererii de aderare şi cea a încheierii procesului de ratificare în parlamentele celor 30 de state membre NATO.
Rusia a anunţat că va desfăşura arme hipersonice şi nucleare în exclava sa Kaliningrad – aflată între Polonia şi Lituania – dacă Finlanda şi Suedia decid să adere la Alianţa Nord-Atlantică.
Finlanda şi Suedia sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor ’90 prin intermediului programului ‘Parteneriat pentru Pace’.
Finlanda s-a opus mult timp opţiunii aderării la NATO, dar invazia militară rusă în Ucraina a dus la o schimbare a opiniilor în această ţară, care are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia. Sondajele de opinie arată că ultimele săptămâni au fost marcate de o creştere masivă a sprijinului populaţiei pentru intrarea Finlandei în Alianţă.
NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.