Proiectul face parte dintre promisiunile electorale ale premierului centrist Juha Sipila, în funcţie din mai 2015. El speră să stimuleze astfel ocuparea profesională şi să simplifice sistemul de beneficii sociale.
Joi, Ministerul Afacerilor sociale şi al Sănătăţii a indicat că va supune dezbaterii publice până la 9 septembrie un proiect de lege care i-ar permite să efectueze acest test pe un grup de 2.000 de persoane de vârstă activă, alese la întâmplare din întreaga populaţie.
‘La momentul evaluării efectelor venitului de bază, grupul-test va fi comparat cu un grup de control format din persoane cu acelaşi profil ca grupul vizat, dar care nu beneficiază de venitul de bază’, a explicat instituţia.
‘Principalul scop al experimentului cu venitul de bază este stimularea ocupării profesionale’, a adăugat ministerul. Însă guvernul vizează, de asemenea, ‘reducerea birocraţiei şi simplificarea sistemului complex de ajutoare sociale de o manieră viabilă pentru finanţele publice’.
Venitul de bază este o reformă radicală care are susţinătorii săi atât la stânga, printre cei care cer ca statul-providenţă să le asigure tuturor un nivel de viaţă decent, cât şi în rândul liberalilor, dintre care unii se pronunţă pentru renunţarea la o protecţie socială care poate duce în unele cazuri la descurajarea căutării unui loc de muncă.
Prim-ministrul Juha Sipila, fost om de afaceri, este convins că astfel vor fi stimulate iniţiativa individuală şi crearea de firme.
Finlanda ar putea fi prima ţară europeană care va testa această reformă la nivel naţional. În iunie, alegătorii elveţieni au respins, cu largă majoritate (77%), o iniţiativă populară pentru plata unui venit mult mai ridicat, de 2.500 de franci elveţieni (aproape 2.300 de euro).
Guvernul finlandez vrea să includă proiectul în bugetul pe 2017, ceea ce i-ar permite vărsarea acestui venit de bază de la 1 ianuarie 2017. Totuşi, guvernul finlandez nu a precizat până în prezent ce alte venituri sociale vor fi suprimate dacă venitul de bază va fi generalizat la întreaga populaţie.