Firea: Bucureştiul este prima capitală situată pe traseul Platformei de Conectivitate dintre China şi UE. Dorim finalizarea Canalului spre Dunăre
Primarul General, Gabriela Firea, a participat vineri, la Palatul Parlamentului, la Forumul „Dialogul Partidelor Politice din formatul Cooperării 16+1, dintre China şi statele din Europa Centrală şi de Est”, scrie News.ro.
„Privesc cu foarte mult interes iniţiativa „Belt and Road”, lansată în 2013 chiar de către Excelenţa sa, preşedintele Xi Jinping şi care îşi propune să susţină investiţiile majore de infrastructură pe legendarul Drum al Mătăsii – un adevărat simbol al cooperării economice dintre China şi Europa. Dacă ne uităm pe hartă, veţi constata ca Bucureştiul este prima capitală situată pe traseul Platformei de Conectivitate dintre China şi Uniunea Europeană, fapt care constituie răspunsul european la iniţiativa chineză ‘Belt and Road’. Aşadar, Bucureştiul poate şi trebuie să joace un rol important în dezvoltarea, în România, a unui adevărat hub comercial şi de transport pe acest Nou Drum al Mătăsii dintre China şi Europa.România are avantajul Portului Constanţa de la Marea Neagră, dar şi căile de transport feroviar şi fluvial pentru transportul de bunuri către Europa Centrală si de Vest şi către celelalte state din spaţiul Uniunii Europene. Iar primul cel mai dezvoltat centrul urban pe acest traseu către vestul Europei este, fără îndoială, municipiul Bucureşti. În acest context, vreau să îi informez pe toţi distinşii participanţi la aceste dezbateri că Bucureştiul are proiecte de interconectare cu toate aceste căi de transport de pe teritoriul României”, a spus Firea la Forumul de la Parlament.
Cu aceeaşi ocazie primarul general a mai reamintit că actuala administraţie doreşte finalizarea Canalului Dunăre-Bucureşti, care a fost conceput pentru a face posibil transportul naval între capitala României, Marea Neagră si Europa Centrala prin intermediul Dunării, astfel Bucurestiul devenind una din capitalele riverane Dunării.
Lucrările de executare au început în anul 1986. După Revoluţia Română din 1989, acestea s-au sistat, deşi partea de canal deja realizată se estimează a fi de 70% din întregul volum de lucrări. Canalul este proiectat să aibă o lungime de 73 km şi o lăţime de 80 m, adâncimea minimă a apei de 4,5 m, diferenţa de nivel de 53 m (10 m deasupra nivelului mării la Olteniţa şi 63 m la Bucureşti).
Planul include patru ecluze şi trei porturi, două la Bucureşti (lângă comuna 1 Decembrie – pe Argeş şi la Glina -pe râul Dâmboviţa) şi altul la Giurgiu. Canalul Dunăre – Bucureşti ar putea fi şi un producător de energie, prin cele patru microhidrocentrale din nodurile hidrotehnice, amenajate pe lângă ecluze, putându-se ajunge la o producţie de energie electrică de peste 50 MW.
Apa din canal va putea fi şi o sursă de irigaţii pentru circa 150.000 de hectare teren arabil. Un alt beneficiu ar consta în faptul că 11 localităţi şi circa 30.000 hectare terenuri agricole vor fi scoase de sub efectul inundaţiilor. Portul, dar si canalul Dunare-Bucuresti ar putea costa 1,5 miliarde de euro.
„În acelaşi timp, privind dinspre Orient, Bucureştiul este prima capitală situată pe Coridorul IV Paneuropean, care reprezintă totodată principala cale de transport către statele din Europa Centrală şi de Est. Aşadar, eu cred că Bucureşti poate şi trebuie să devină o poartă mereu deschisă pentru cooperarea dintre China şi Europa. Dacă vreţi, am convingerea că municipiul Bucureşi poate deveni într-adevăr portalul prin care Noul Drum al Mătăsii poate intra în spaţiul Uniunii Europene”, a adăgat Firea.
Totodată, primarul general a ţinut să îi asigure pe cei prezenţi că susţine construcţia Platformei de Conectivitate dintre China şi Uniunea Europeană.
„Vă asigur de tot sprijinul şi de toată colaborarea în construcţia Platformei de Conectivitate dintre China şi Uniunea Europeană, dar în celelalte aspecte care ţin de colaborarea dintre China şi România. Cunosc relativ bine experienţa şi capacitatea extraordinară a marilor companii chineze specializate în dezvoltarea proiectelor de infrastructură – un domeniu foarte important pentru Primăria Municipiului Bucureşti. Cunosc de asemenea interesul unor mari companii chineze de a dezvolta mari proiecte imobiliare în parteneriat cu reprezentanţii administraţiei publice locale şi vă informez pe această cale că Municipiul Bucureşti are proiecte de construcţii de locuinţe ieftine şi de calitate pentru tinerii bucureşteni. M-am implicat pentru finalizarea Centurii Bucurestiului (100 km), proiect care va sustine dezvoltarea transportului in toata regiunea, iar in paralel Primaria Capitalei”, a mai spus Firea, precizând că salută aprobarea cererii de aderare a României la Banca Asiatică pentru Investiţii în Infrastructură.
Primarul General i-a invitat pe partenerii chinezi să vină alături de Primăria Capitalei, „pentru a lucra împreună şi pentru a da astfel consistenţă Cooperării 16+1”.
„În opinia mea, este extrem de important că acum când discutăm avem o viziune clară privind direcţia către care ne dorim să dezvoltăm această cooperare, care a fost descrisă foarte bine în cadrul iniţiativei „Belt and Road”, lansată de partea chineză. Şi trebuie să subliniem că s-a trecut deja de la viziune la construcţie, de la planuri, la acţiune şi de la vorbe la fapte foarte concrete. A fost deja creat instrumentul de finanţare, respectiv Banca Asiatică pentru Investiţii în Infrastructură, care are ca membri fondatori mai multe state membre ale Uniunii Europene şi profit de ocazie să salut aprobarea cererii de aderare a României de către această instituţie bancară. Am convingerea că am început deja un drum împreună, că avem o direcţie clară, iar de acum încolo nu trebuie decât să ne concentrăm la realizarea proiectelor care dau consistenţă Noului Drum al Mătăsii. Europa are nevoie de China, iar China are nevoie de Europa. Suntem destinaţi să parcurgem împreună acest drum al construcţiei, iar în opinia mea trebuie deja să construim acum viitorul cooperării dintre China şi Europa Centrală şi de Est. Aşa cum spune un proverb chinezesc, „să construim fântâna înainte de a ni se face sete”. Iar după cum văd starea de spirit a acestor dezbateri de la Bucureşti cred că pot afirma că am început deja să construim această fântână a Cooperării în formatul 16+1″, a adăugat primarul general.
Statele europene participante la formatul „16+1” sunt: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Serbia şi Ungaria. 11 dintre statele participante sunt şi state membre UE. Formatul „16+1” este o iniţiativă chineză lansată în 2011, cu prilejul unei vizite întreprinse la Budapesta de fostul premier chinez Wen Jiabao, când a avut loc şi prima reuniune a acestui format, cu participarea miniştrilor responsabili cu economia şi dezvoltarea (24-25 iunie 2011).
Primarul General, Gabriela Firea, împreună cu Ministrul Consultării Publice şi Dialogului Social, Gabriel Petrea, au primit, joi, la sediul PMB, vizita oficială a unei delegaţii chineze, condusă de Xu Xiao, secretarul general al Comitetului Central al Tineretului Comunist Chinez. În cadrul întâlnirii, oficialii au convenit demararea unor proiecte care vizează programe de colaborare între tinerii români şi chinezi, în domenii precum: sănătate, cercetare, cultură, turism etc. De asemenea, s-a mai discutat despre necesitatea unui schimb de experienţă a specialiştilor în infrastructură, iar Primarul General i-a invitat pe oficialii chinezi să participe la organizarea unui târg internaţional de IT în Capitală care va avea loc în toamnă.